Cum să vindeci relația cu mama ta | Stilul Tău

Cum să vindeci relația cu mama ta

Cum să vindeci relația cu mama ta

 

 

 

 

 

Mă uit la mama si plang. Mă vad pe mine. Incapatanata. Incordata. Salbatica. Cicalitoare. Rezistenta la schimbare. Cu Idei fixe si invechite. ”Eu stiu!” Mofturoasa. Ingrijorata. Pretentioasă. ”Se putea si mai bine.” Rigida. Poruncitoare si plang. Amazoana atotputernica. Razboinica. Mereu pregatita de lupta si plang. Nerabdatoare. Critica. Aspra cu ea insasi si greselile ei. Perfectionista. Neincrezatoare in barbati si plang. Dominatoare. Cu inima ferecată. Si plang. Si plang. Si plang…

”Mama, fii mai calma. Respira. Roaga-te. Relaxeaza-te. Fii mai blanda!”

Dar, eu fac ceea ce-i recomand mamei? Poate ea sa fie asa cum vreau eu inainte ca eu sa fiu calma, constienta, blanda si increzatoare in viata? Ohhh, ce-i cer sarmanei mame si cata presiune pun umerii ei deja incarcati cu amintirea unui trecut epuizant. ”Citeste! Nu te mai uita la toate prostiile de emisiuni. Roaga-te! Mai lasa ganditul, traieste! Fii Prezenta! Schimba-te!” Si plang. Si plang. Si plang…

Oh, mamă, te rog, iarta-mă pentru neputinta de-a te strange in brate si de a-ti spune ”te iubesc.” Mi-e greu! Mi-e foarte greu sa te accept asa cum esti. Ma doare neputinta mea si asta fiindca mi-e greu sa ma accept asa cum sunt. Si plang. Si plang. Si plang…e mare durerea din inima mea cand vine vorba de relatia noastra. Ruptura dintre noi e mare si asta doare al naibii de tare. Si plang. Si plang… după iubire si acceptarea lucrurilor care nu mai pot fi schimbate.

Usi inchise. Cuvinte nerostite. Usi trantite. Tristeti. Revolte. Dispute. ”Mama, hai sa ne schimbam impreuna! Hai sa ne vindecam si sa ne transformam impreuna! Hai sa facem acest cadou inimilor noastre frante.”

Of, mama… iarta-ma ca ma grabesc, ca ma ascund dupa carti, ca-ti evit mangaierile. Ma doare tot, dar cel mai tare ma doare că trupul meu tine minte si nu vrea sa uite. E ranit. Se inchide. Si ataca. Se simte sufocat. Invadat. Speriat de intimitate si apropiere. Degeaba-i spun ca e in siguranta, el nu ma crede. Nu are incredere.

Mama, hai sa ne deschidem inima! Prezentul nu poate sa ne raneasca. Ai incredere in mine. Doar trecutul raneste. Si proiectia in viitor. Dar, daca ramanem Prezente, suntem in Siguranta. Ce cuvant mare pentru doua fetite ranite. Siguranta, ce destinatie de lux.

Mi-e ciuda pe mine. Pe burzuluielile mele. Pe neputintele mele. Pe sansele irosite. Of, mama, de parca n-ar fi destula suferinta in lume…ne ranim si noi una pe alta. Hai sa ne oprim, am obosit sa joc rolul fiicei nefericite, iar tu rolul mamei nefericite. Hai sa ne impacam cu noi insine si cu greselile noastre. Nu de alta, dar omul greseste pana la moarte.

Este greu sa recurgi la Dreptate atunci cand e vorba de relatia dintre o mamă si copilul ei. Iarta-ma pentru greseala repetata de-a te judeca pentru alegerile din trecut. Ma chinuie faptul ca nu izbutesc sa nu te judec. Inteleg ca ai facut ceea ce ai crezut ca-i mai bine pentru noi. Stiu ca n-a fost usor sa fii si mama si tata. Unii au demisionat din rol. Tu ai ramas. De fapt, ai preluat si datoriile celuilalt.

La inceput ti-a fost greu sa joci rolul barbatului, dar in timp, te-ai invatat sa poruncesti, sa pedepsesti, sa pui limite si granite. Acest rol impus de soarta te-a indepartat de rolul tau sacru de femeie. Of mama, daca as putea sa dau timpul inapoi te-as lua mai des in brate. Te-as ajuta sa ma inveti sa fiu Femeie. Te-as ruga să mă iei mai des in brate. Sa ma saruti mai des. 

Of, cat ne-am expus durerii si suferintei. Am repetat din nou si din nou aceeasi drama. Tu jucand rolul mamei nefericite, iar eu jucand rolul fiicei nefericite. Gata! Hai sa rescriem scenariul. Acum. Impreuna. Cat inca suntem aici si putem incepe sa ne vindecam inimile.

Vrei sa pornesti impreună cu mine in aceasta călătorie de vindecare a inimii?

Hai sa ne reinventam! Hai mai bine sa radem de rolurile noastre. Sa ne surprindem fericite. Sa ne prefacem ca viata este o piesa de teatru, iar aceasta este o reprezentatie reusita! Ce zici mama, vrei sa fii din nou fericita? Sa sari in sus de bucurie?Cred ca asta ar fi o binecuvantare pentru amandoua. Si pentru toate mamele si fiicele despartire de amintirea unui trecut dureros. Of, mama, iti dai seama ca vindecarea este contagioasa?! Nu-i inca tarziu, cate se mai pot intampla! Bucuria. Iubirea. Implinirea. Toate ni se pot intampla noua si femeilor care ne urmeaza in aceasta calatorie de vindecare a relatiei mamă-fiică.

Hai sa nu mai lasam drama asta pe care am regizat-o impreuna sa ne guverneze vietile din nou si din nou. Hai sa schimbam ceea ce facem. Hai sa ne schimbam impreuna. Eu invat de la tine, tu inveti de la mine si cand ne impotmolim invatam de la alte femei creative bunatatea, bucuria, blandetea si increderea in Viata.

Hai sa punem in scena o noua piesa de teatru. Tu meriti iubire. Eu merit iubire. Putem avea iubire daca ne deschidem inimile. Ai incredere in mine. Am vazut oameni vindecati de inima franta. Si noi ne putem vindeca.

Tu ti-ai pierdut mama la 11 ani. Eu te-am pierdut la 13 ani. Cand te-am respins si alungat din viata mea. Atunci mi-am retras mana de pe inima ta. Nu am mai suportat sa te privesc. Am plecat. Speram sa-mi fie mai bine, dar mi-a fost mai rau. Inima mea a continuat sa sangereze. Dupa multe experiente neplacute am refuzat sa mai simt. Durerea. Sangerarea. Rana. Mi-am zidit inima si m-am ferit ca arsa de tot ce-ar fi putut sa-mi atinga inima.

Of, ce te inteleg ca n-ai avut incredere in tata, in bunicul si nici macar in Tatal Ceresc. Cum ai fi putut avea incredere in ei cand ti-ai gasit mama moarta in casa si pe tatal tau langa ea?!

Stiu ca impart povestea durerii si-a pierderii cu tine, cu bunica, cu strabunica, cu stra-strabunica si cu toate femeile cu inima franta din lume. Dar noi mama, vom merge mai departe, nu ne vom risipi si nici ingropa in autocompatimire sau autodistrugere. Vom merge mai departe impreuna! Tu, eu si toate femeile care vor sa se vindece. Vom face un cerc urias si ne vom tine mana pe inima pana o vom vindeca. Ne vom regasi pacea si bucuria! Esenta inimii. Ai doar incredere in mine asa cum si eu am avut incredere in tine.

Mamă, e adevarat că atunci cand te privesc iti simt durerea, teama si neincrederea in viata, dar iti simt si curajul, puterea, Forta interioară de regenerare si transformare. Esti puternica si m-ai invatat si pe mine sa fiu, dar acum vreau sa te invat si eu ceva pe tine. Este vorba despre puterea de-a iti deschide inima. Stii ca eu muncesc la asta de ceva vreme? Inima imi tresare de bucurie numai la gandul ca am putea dansa si canta impreuna cantecul inimii.

”O, Mama, iarta-ma caci nu am stiut ce fac.

O, Mama, iarta-ma, asa cum te iert si eu.

O, Bunica, o, Strabunica,

Venim acum acasa.

Suntem femei.

Venim acasa.” Nancee Redmond

P.S. Mă interesează sa crestem impreuna, sa ne vindecam impreuna, sa ne transformam in Femei Adevarate, in Femei Creative, In Femei Implinite, In Zeite.

P.S. 1 Mă interesează povestea ta si-a mamei tale. Cum ti-ai vindecat relatia cu mama ta? Ai ajuns sa-ti vindeci aceasta rană si sa pui Iubire, Acceptare si Iertare in această relatie sau inca o judeci fiindca n-a stiut sa te iubeasca? Incă tanjesti dupa iubirea ei?

De abia astept sa ne unim povestile si sa gasim vindecarea in comunitatea noastră de Femei.

Cu iubire si incredere infinita in tine,

Andreea

Stilul Tau Pentru femeia care merita Stilul Tau Stilul Tau Default

9 comentarii pentru Cum să vindeci relația cu mama ta

  1. Maria M 05 octombrie 2017

    Buna Andreea. Nu, nici nu cred c am inceput macar sa vindec ceva...Dar o sa incerc sa fiu mai toleranta cu ea, mai intelegatoare, mai buna cu ea...dar mai spune mi me tog odata, cum imi influenteaza viata si viitorul relatia mea distanta cu ea ??

    Raspunde
    • Andreea 05 octombrie 2017

      Relatia cu mama este precum relatia cu oglinda. Cum iti privesti si accepti trupul? Ai incredere in el? Ai grija de el? Te iubesti? Cum iubesti. Cum te comporti in intimitate. Cum relationezi. Esti calda sau rece? Tonul vocii, toate gesturile tale de femeie au legatura cu relatia pe care ai avut-o cu mama ta. Vindecand relatia cu ea, vindeci relatia cu Femininul launtric. Iti doresc o călătorie placuta in inima ta!

      Raspunde
  2. Cristina 05 octombrie 2017

    Foarte frumos articolul tau, la fel si indemnul pe care il lansezi. Am trecut si eu prin experienta de vindecare a relatiei cu mama, prin intelegerea, acceptarea si impacarea cu ceea ce m-a ranit cand eram copil. M-au ajutat f mult procesul de maturizare, constientizare a anumitor lucruri care s-au intamplat in familia noastra (divort, ruperi, tata absent, mama care isi descarca nervii pe mine), psihoterapie si theta healing. Mai am ceva ceu rat pana sa finalizez procesul si sa simt ca absolut toate ranile sunt vindecate, pentru ca pe masura ce unele se vindeca si sufletul se aseaza, constientizez diverse blocaje peste care trebuie sa trec. Si recunosc faptul ca in ultimii ani, relatia mea cu mama s-a imbunatatit foarte mult (exceptand micile-mari diferente dintre generatii care incep sa se vada pe masura ce inaintam in varsta, dar astea banuiesc ca sunt peste tot). Succes si tie in acest proces 🙂

    Raspunde
    • Andreea 05 octombrie 2017

      Ohh, ce Frumos! Minunata calatoria voastra! Iti multumesc ca ai impartasit cu noi Caldura inimilor voastre! O Simt si ma Simt mai bine. Multumesc Cristina!

      Raspunde
  3. Gabriela Grigorescu 05 octombrie 2017

    Foarte frumos! Eu lucrez la vindecarea relatiei de 5 ani. Mai avem de lucru. Nu stiu cand ne vom putea spune te iubesc! Eu imi doresc acest lucru, imi doresc sa fie mai deschisa. Imi doresc si lucrez mult cu mine, imi directionez gandurile si sentimentele in lumina, sa inlatur judecatile si critica, constientizez ceea ce gandesc, spun si vorbesc. Dar uneori ma lovesc de un zid, in conversatiile cu ea si atunci tac si ii trimit ganduri bune, binecuvantari. Am abordat mai multe cai in relatia cu mama, eu insami lucrez cu mine pentru evolutia mea, dezvoltarea mea personala.

    Raspunde
    • Andreea 05 octombrie 2017

      Rabdare, Gabriela. Continuati sa dansati impreuna, chiar daca se mai intampla sa va calcati pe picior...important este dansul. Un pas inainte, un pas inapoi. Continua!

      Raspunde
  4. Gabriela 03 noiembrie 2017

    Buna Andreea! Si eu mi-am pierdut mama dpdv emotional cu multi ani in urma, mai ales dupa ce s-a despartit de tatal meu.
    O viata am luptat sa reconstruiesc relatia dintre noi, sa ma apropii, dar prea putine lucruri s-au miscat din partea ei si ....am obosit, cronic.
    Este trist si obositor sa fiu doar eu cea care o cauta la un telefon, care isi doreste sa petrecem timp sa sarbatori impreuna si niciodata nu s-a putut ,nici acum nu isi doreste, desi traim la 100 km distanta.
    Prefera sa petreaca timpul liber privind la filme sau cu prietene de varsta ei.
    Daca am avut dificultati mari, a preferat sa ma ajute cu niste bani si atat, nu a venit o data sa ma vada la spital, desi este singura mea ruda in viata.
    Am facut ani de terapie si dezvoltare personala, am lucrat transgenerational....nimic nu pare sa se miste mai mult in ea si e dureros.
    Terapeutul meu m-a incurajat sa mai incerc....eu nu stiu ce as mai putea incerca, am obosit traind in eforturile si durerea generata de detasarea si respingerile ei.
    Cred ca pur si simplu unii oameni nu se vor schimba vreodata di evident nici relatia ....degeaba lucrez eu cu mine ce atata timp, daca ea refuza orice deschidere sau apropiere.

    Raspunde
    • Andreea 05 noiembrie 2017

      Draga Gabriela,

      Intr-o zi vei simti ca eforturile tale dau roade. Iubirea si compasiunea vor transforma totul in tine si in jurul tau. Ai rabdare! Ai incredere in proces. Nu mai masura munca in ”reactii” si asteptari. Fii recunoscatoare pentru ca ai avut posibilitatea sa te vindeci alaturi de un terapeut. Nu e putin lucru. Vei vedea ca intr-o zi vei simti doar iubire si comapsiune fata de mama ta, fara nicio asteptare. Te imbratisez!

      Raspunde
      • Gabriela 25 noiembrie 2017

        Iti multumesc din inima pentru incurajari, Andreea! Imbratisari!

        Raspunde

Lasa un comentariu