Despre Andreea | Stilul Tău

Despre Andreea

Cine este Andreea Papp?

Exprimand cine sunt eu, poate afli cine esti tu….

Cine sunt eu?

Mi-am repetat de mai multe ori intrebarea pana sa imi dau seama ce sa-ti spun despre mine, sau ce te-ar putea interesa, sau nu. Nu e intrebare simpla, cu atat mai mult pentru ca ma invadeaza, ma cerceteaza atat de adanc. Dar de aici trebuie sa pornim, nu? Putin cate putin, acum eu, mai tarziu tu….Bine, draga. Incep eu….

Andreea Papp, 26 ani, ochi caprui, inaltime 1.70, talie…..bust….glumesc. Dar daca te intereseaza iti pot da si masurile.

Gata, gata….incep.

Sa vorbim despre ceea ce sunt, despre felul meu de a fi – firea mea (care nu se schimba, oricat ai incerca), si despre felul in care ma pot purta (care ia forma si culoarea pe care i-o dau).

Gandesc despre mine , de la inceputuri si pana acum , a fi o persoana deschisa, cu o minte sanatoasa, cu o dorinta de cunoastere, cu un temperament amestecat, cand incendiar, cand melancolic, dar intotdeauna autentica. Si asta nu pentru ca detin nu stiu ce abilitati de comunicare, ci pentru ca sunt spontana si naturala. Sunt ceea ce gandesc, si o spun fara prea multe menajamente, fara sa imi pregatesc discursuri si sa prevad reactiile oamenilor. Acum cativa ani mai putin decat acum…hai sa zicem ca azi cam intuiesc cum reactioneaza si actioneaza oamenii.

Cum eram ieri?

La fel cum sunt si azi, personalitatea nu se schimba dupa vreme si timp. Doar se slefuieste, ca si diamantul.

Dar sigur eram mai temperamentala, grabita, instabila. Vroiam ca lucrurile si evenimentele sa se intampla cand doream, fara sa treaca o zi, de aici si avalansa de dezamagiri…

Ceea ce era in mine nu era si in afara. Din pacate. Poate acesta e cel mai important aspect de abordat, si care te intereseaza pe tine.

De ce spun ca e un mare pacat sa nu arati ceea ce esti cu adevarat? Pentru ca asta e frumusetea, fericirea. Sa exprimi ceea ce esti!!

Azi imi vine sa urlu la lume, sa le spun cat sunt de frumoasa si vie pe dinauntru, si ieri nu stiam cum sa ma ascund mai tare, sub masti, farduri, si identitati straine.

Cine eram ieri?

O fata inspaimantata, trista, nesigura pe ea si pe ce inseamna viata, care se arata a fi o tipa sigura pe ea si pe mastile ce le purta. Cand era o tanara seducatoare, cand una agresiva. Si mereu in cautarea exprimarii de “sine”. Rolurile si identitatile se schimbau de la persoana la persoana, de la zi la zi, si asa mai departe. Un cameleon, imi schimbam culoare si forma in functie de rolul pe care il aveam de jucat. Saracul sufletul meu….cat mai plangea, si cat mai incerca sa ma trezeasca la viata. Dar cum? Cand Andreea mai avea de trait niste experiente, si mai avea de suferit. Altfel n-as fi inteles care e sensul si rostul meu in aceasta calatorie a vietii. Fiecare trebuie sa traiasca ceea ce are de trait. Nimeni nu poate trai in locul tau, nimeni nu te poate salva, chiar si din cele mai tragice intamplari. Sunt ale tale, sunt pentru tine. Cum sa intelegi mai bine viata decat traind? Experienta te maturizeaza, iti arata toate feţele ei, cele bune si cele mai putin bune. Astfel, poti alege ce vrei in cunostinta de cauza, nu pentru ca mama, sau strabunicul ti-a povestit cum stau lucrurile in lume.

Nu, alegi pentru ca stii ce sa alegi, pentru ca viata te-a pus in mijlocul experimentarii, pentru ca tu sa fii pregatit pentru ceea ce ai de trait.

Si eu ma uitam la cer si il intrebam, il certam si blestemam pe Dumnezeu!

Unde esti? De ce nu esti cu mine acum? De ce lasi sa mi se intample una ca asta? De ce? De ce?….la infinit. Pana in ziua in care mi-am zis ca Dumnezeu nu exista. Dumnezeul adevarat nu ar fi permis sa mi se intample atatea nenorociri. Prea tanara ca sa suport si sa trec prin atatea experiente, una mai marcanta decat cealalta. Nu e drept, nu merit, asta imi suna in minte in fiecare clipa. Ma simteam atat de nefericita si de singura, pana si Dumnezeul meu ma parasise…..era mai simplu sa cred ca Dumnezeu nu exista decat sa ma confrunt cu singuratatea mea.

Ma gandeam la ziua in care o sa fiu mare si o sa transform toata durerea in fericire….si umpleam caietele…era lumea in care imi permiteram sa fiu eu insami, sa scriu despre durerile si nefericirea pe care o consideram a fi cea mai insemnata, unica. Nu vedeam tanar mai nefericit decat mine. Eram singura pe pamant, singura cu destinul meu trist. Si cand inchideam jurnalul reveneam la cealalata identitate, la rebela si agresiva, care tacea in marea majoritate a timpului, adica in timpul in care il petreceam in casa. Iar afara din casa scoteam demonii din mine….la scoala era mediul de manifestare, departe de casa….si o data cu maturizarea , cat mai departe de casa….incepuse experimentarea in toate planurile, afectiv, sexual, social. Luam parte la tot felul de intamplari….care ma faceau sa ma simt mare, matura, independenta, chiar si pentru cateva ore. Erau decizile mele, nu conta daca sunt sanatoase sau nu, bune sau rele. Eram stapana pe viata mea, in sfarsit ma simteam zeita, importanta pentru altii, chiar si pentru cateva ore… nu mai vroiam sa ma simt singura, niciodata. Si pentru asta as fi facut orice. Si asa a inceput ratacirea, desprinderea de mine, de identitate…

Cautam afara ceea ce trebuia sa caut inauntru.

Fugeam de mine ca sa ma intalnesc cu altii.

Evadam in altii ca sa ma gasesc pe mine.

Nu realizam ca lumea externa nu imi poate oferi fericirea pe care o cautam eu. Cautam, cautam, cautam……si nu gaseam decat dezamagiri, greutati, intamplari violente, chiar periculoase. Facusem cunostinta devreme cu fata urata si rea a oamenilor, a lumii. Devenisem victima societatii. Terenul pe care paseam era un teren minat, in fiecare secunda putea sa explodeze, si existenta mea sa nu cunoasca decat fata intunecata a lumii.

Asta e viata?….gandeam.Atat? Asta e tot? Auzeam cat de frumoasa e viata, povesti cu zane si crai, descoperiri marete, miracole la casele oamenilor. Si eu nu intelegeam despre ce vorbesc acesti oameni.

Cum a luat nastere aceasta carte?

Aveam atatea de zis….

Am trait intr-un timp scurt cat altii intr-o viata, si ceea ce am de zis e expresia trairilor, a fiintei si a experientelor mele. Merita sa-ti vorbesc desprea ceea ce am trait, despre ceea ce este cineva: despre descoperirea, identificarea, realizarea de sine.

Despre procesul maturizarii, devenirii.

Din dorinta de a da un sens vietii….

Din sentimentul ca pot sa scriu…

De cand ma stiu scriam….nu vorbeam prea mult…insa gandurile mi le notam.

Din legatura mea cu tine, din legatura ta cu mine….din uniunea cu psihologia..din relatia speciala cu cartile citite….care nu doar ca mi-au tinut companie, dar m-au si creat, conturat. Vorbesc de cartile de referinta, pe care nu incetez niciodata sa le citesc, ma intorc la ele de fiecare data cand imi lipseste curajul de a continua…

Din nevoia de a vorbi despre gandurile si sentimentele mele….

Din dorinta de a ajunge prin tine, cititorule mai aproape de mine.

Cautam sensul vietii, cautam sa realizez ceva. Nu mai puteam sa traiesc de pe o zi pe alta, fara sa am o directie clara si precisa. Nu ma mai implinea nimic din exterior, eram din ce in ce mai apatica, gandeam ca nu pot sa-mi traiesc existenta astfel, fara rost, fara scop. Vroiam mai mult, visam ca gandurile mele sa prinda fiinta. Sa se realizeze, si scrisul mi-a oferit aceasta sansa.

Ce era de facut cu experienta acumulata? Se cerea scrisa, exprimata .

Si asta am facut, m-am apucat de scris…pentru tine si pentru mine….

Pentru noi…

129 comentarii pentru Despre Andreea

  1. Bootcamp | Viata de Liceu 07 martie 2009

    [...] cu Nicola Florina (prezentare) -Dezvoltarea abilitatilor de inteligenta emotionala cu Andreea Papp (prezentare) -Inteligenta emotionala in seductie si afaceri cu Novacovici Pera [...]

    Raspunde
  2. [...] cu Nicola Florina (prezentare) -Dezvoltarea abilitatilor de inteligenta emotionala cu Andreea Papp (prezentare) -Inteligenta emotionala in seductie si afaceri cu Novacovici Pera [...]

    Raspunde
  3. [...] Dezvoltarea abilitatilor de inteligenta emotionala cu Andreea Papp (prezentare) [...]

    Raspunde
  4. Sonia Hristu 15 iulie 2009

    Incredibil cat de mult ne asemanam pana la un anumit punct. Spre deosebire de tine, eu am aruncat tot ce am scris cand m-am apropiat de manastiri si de scriile duhovnicesti, si am renuntat si la Facultatea de Psihologie in an terminal la recomandarea duhovnicului. Uneori imi pare rau ca am procedat asa. E mare lupta - dar si extrem de frumoasa- pentru a deveni ceea ce Dumnezeu asteapta de la noi, oamenii. Si de multe ori, atat de apasatoare incat gandul de a renunta la aceasta lupta duhovniceasca poate sa-si castige suprematia si sa aduca cu sine renuntarea. Si atunci, ramane un mare gol. Asa ma simt eu acum. Put si simplu golita...

    Raspunde
    • sonia 18 octombrie 2012

      Daca ai avea credinta si o relatie buna cu Dumnezeu si isus fiul lui dumnezeu nu ai avea senzatia de golociune din sufletul tau !!! deci pana la urma ai renuntata la facultate ptr ce ? daca nu il ai nici pe domnul isus in inima ta???

      Raspunde
    • oBlonda 21 octombrie 2012

      Sonia, prost duhovnic ti-ai ales daca te-a sfatuit sa renunti la cariera ta. Schimba-l. Daca tu ti-ai dorit psihologie si ai muncit pentru visul tau, e o mare prostie ca ai renuntat mai ales la "sfaturile binevoitoare" ale altora. Lasa cai verzi pe pereti, duhovnici si alte preocupari care nu duc nicaieri, intoarce-te la drumul tau, daca simti ca ai ales bine atunci cand te-ai apucat. N-o sa-ti castige painea duhovnicul si nici n-o sa-ti dea implinirea a ceea ce iti doresti.
      Daca simti ca altul e drumul tau, mai bine gandeste-te bine la ceea ce vrei cu adevarat in viata, n-o sa vina nimeni in locul tau sa-ti dea pe tava ce vrei si nu traieste nimeni sa implineasca dorintele tale. Viata nu ne mangaie pe crestet.

      Raspunde
  5. Sonia Hristu 15 iulie 2009

    Incredibil cat de mult ne asemanam pana la un anumit punct. Spre deosebire de tine, eu am aruncat tot ce am scris cand m-am apropiat de manastiri si de scriile duhovnicesti, si am renuntat si la Facultatea de Psihologie in an terminal la recomandarea duhovnicului. Uneori imi pare rau ca am procedat asa. E mare lupta - dar si extrem de frumoasa- pentru a deveni ceea ce Dumnezeu asteapta de la noi, oamenii. Si de multe ori, atat de apasatoare incat gandul de a renunta la aceasta lupta duhovniceasca poate sa-si castige suprematia si sa aduca cu sine renuntarea. Si atunci, ramane un mare gol. Asa ma simt eu acum. Put si simplu golita...

    Raspunde
  6. irina 21 iulie 2009

    Scrisul a fost salvarea ta,a mea care o sa fie oare?si cand?

    Raspunde
  7. irina 21 iulie 2009

    Scrisul a fost salvarea ta,a mea care o sa fie oare?si cand?

    Raspunde
  8. iulia-andreea 21 iulie 2009

    imi place ff mult ceea ce am citit...si unele dintre intamplarile tale ,,le-am trait si eu...si din pacate asta e realitatea ..dar cred ca fiecare poate trece peste ele..eu inca nu am putut dar cu multa voita voi reusii...succes in continuare!!!

    Raspunde
  9. iulia-andreea 21 iulie 2009

    imi place ff mult ceea ce am citit...si unele dintre intamplarile tale ,,le-am trait si eu...si din pacate asta e realitatea ..dar cred ca fiecare poate trece peste ele..eu inca nu am putut dar cu multa voita voi reusii...succes in continuare!!!

    Raspunde
  10. Loredana 26 iulie 2009

    Imi pari atat de cunoscuta, esti de origine din Satu Mare?Interesante articolele, succes in continuare

    Raspunde
  11. Loredana 26 iulie 2009

    Imi pari atat de cunoscuta, esti de origine din Satu Mare?Interesante articolele, succes in continuare

    Raspunde
  12. jo 27 iulie 2009

    daca in loc de "andreea " scriai "ioana" puteam sa zic k povestesti despre mine ;))) cu cateva exceptii bineinteles..experientele se aseamana dar nu vor finiciodata identice,cum nu e nici timpul nostru,nici noi,nici sufletele-oglinda prin care ne cunoastem...incep sa cred k eu m-am "desteptat" destul de repede..(initial m-a desteptat un "discipol" de-al lui Pera,inca nu stiu daca voluntar sau involuntar 😛 ) si azi astept rezultatul la admiterea la psiho 😀

    Raspunde
  13. jo 27 iulie 2009

    daca in loc de "andreea " scriai "ioana" puteam sa zic k povestesti despre mine ;))) cu cateva exceptii bineinteles..experientele se aseamana dar nu vor finiciodata identice,cum nu e nici timpul nostru,nici noi,nici sufletele-oglinda prin care ne cunoastem...incep sa cred k eu m-am "desteptat" destul de repede..(initial m-a desteptat un "discipol" de-al lui Pera,inca nu stiu daca voluntar sau involuntar 😛 ) si azi astept rezultatul la admiterea la psiho 😀

    Raspunde
  14. Rodica Maria 02 august 2009

    Scrii foarte frumos, cu multa intelepciune, multa maturitate....Exprimi foarte bine trairile sufletesti, ale tale, ale noastre...Noi, femeile, suntem atat de sensibile, de tandre, avem atatea resurse de iubire...numai ca nu stim intotdeauna sa exprimam asta, sa convingem de acest lucru, sau nu gasim persoana potrivita...In schimb stim foarte bine sa suferim...

    Raspunde
  15. Rodica Maria 02 august 2009

    Scrii foarte frumos, cu multa intelepciune, multa maturitate....Exprimi foarte bine trairile sufletesti, ale tale, ale noastre...Noi, femeile, suntem atat de sensibile, de tandre, avem atatea resurse de iubire...numai ca nu stim intotdeauna sa exprimam asta, sa convingem de acest lucru, sau nu gasim persoana potrivita...In schimb stim foarte bine sa suferim...

    Raspunde
  16. ionela 02 august 2009

    acum inteleg cand poate sa ajute dezvoltarea sinelui pe toate planurile,mental,socilal profesional,etc

    imi plac f f f mult articolele tale ,ar trebui sa scoti o carte cu toate articolele,numai ca la inceput trebuie scrs:ATENTIE CREEAZA DEPENDENTA

    te admir foarte mult

    Raspunde
  17. ionela 02 august 2009

    acum inteleg cand poate sa ajute dezvoltarea sinelui pe toate planurile,mental,socilal profesional,etc

    imi plac f f f mult articolele tale ,ar trebui sa scoti o carte cu toate articolele,numai ca la inceput trebuie scrs:ATENTIE CREEAZA DEPENDENTA

    te admir foarte mult

    Raspunde
  18. Arhemit 02 august 2009

    toate articolele tale, dar absolut toate m'au facut sa ma trezesc. Multumesc! pot spune ca aveam nevoie de tine. aveam nevoie de imboldul acesta pe care mi l'ai dat. pana acum pot spune ca ma complaceam in rolul de mamica a iubitului meu. am fost ceea ce a vrut el sa fiu, asta pana cand l'am prins ca m'a inselat. nu l'am mai bagat deloc in seama pana cand de ziua lui am cedat. pentru ca apoi sa fiu inselata din nou cu aceeasi persoana. si am spus stop. si i'am inchis toate portitele spre mine si nu ii convine asta. si am facut asta doar citind articolele tale. acum sincer ma pot considera o persoana puternica pentru ca i'am putut spune stop. Multumesc! ai reusit sa imi deschizi ochii, si sa ma transform intr'o persoana mai buna.si puternica. Multumesc!

    Raspunde
  19. Arhemit 02 august 2009

    toate articolele tale, dar absolut toate m'au facut sa ma trezesc. Multumesc! pot spune ca aveam nevoie de tine. aveam nevoie de imboldul acesta pe care mi l'ai dat. pana acum pot spune ca ma complaceam in rolul de mamica a iubitului meu. am fost ceea ce a vrut el sa fiu, asta pana cand l'am prins ca m'a inselat. nu l'am mai bagat deloc in seama pana cand de ziua lui am cedat. pentru ca apoi sa fiu inselata din nou cu aceeasi persoana. si am spus stop. si i'am inchis toate portitele spre mine si nu ii convine asta. si am facut asta doar citind articolele tale. acum sincer ma pot considera o persoana puternica pentru ca i'am putut spune stop. Multumesc! ai reusit sa imi deschizi ochii, si sa ma transform intr'o persoana mai buna.si puternica. Multumesc!

    Raspunde
  20. alyxutza 03 august 2009

    Vroiam sa iti spun ca ai niste articole tare interesante si fara indoiala sunt scrise cu un scop.....ca altele sa nu mai greseasca sa invete din experientele tale si a altora din chinul si suferinta altora...dar din pacate noi nu invatam din nefericirea altora ci doar din propriile experiente...este foarte greu sa iti recapeti increderea in tine dupa ce ai suferit o deceptie........este foarte greu sa fi stapana pe situatia in care te afli....este foarte greu sa faci totul perfect astfel incat sa iasa bine....dar toate aceste lucruri devin foarte usoare daca incerci sa fi tu insati si sa incerci sa te iubesti pe tine mai mult......deoarece daca te iubesti pe tine ii vei putea iubi pe altii.......si la randul lor ei te vor iubi pe tine.....cred ca o femeie trebuie sa aibe ambitie....chiar daca sufera din dragoste sau din alte cauze...o femeie trebuie sa se aprecieze deoarece suntem frumoase suntem pline de viata suntem dornice sa pornim intr-o calatorie a vietii...iar daca in acea calatorie vor aparea obstacole acestea trebuie sa ne faca mai puternice pe zi ce trece..sa ne intareasca pentru ca sa ne atingem telurile in viata.....

    Raspunde
  21. alyxutza 03 august 2009

    Vroiam sa iti spun ca ai niste articole tare interesante si fara indoiala sunt scrise cu un scop.....ca altele sa nu mai greseasca sa invete din experientele tale si a altora din chinul si suferinta altora...dar din pacate noi nu invatam din nefericirea altora ci doar din propriile experiente...este foarte greu sa iti recapeti increderea in tine dupa ce ai suferit o deceptie........este foarte greu sa fi stapana pe situatia in care te afli....este foarte greu sa faci totul perfect astfel incat sa iasa bine....dar toate aceste lucruri devin foarte usoare daca incerci sa fi tu insati si sa incerci sa te iubesti pe tine mai mult......deoarece daca te iubesti pe tine ii vei putea iubi pe altii.......si la randul lor ei te vor iubi pe tine.....cred ca o femeie trebuie sa aibe ambitie....chiar daca sufera din dragoste sau din alte cauze...o femeie trebuie sa se aprecieze deoarece suntem frumoase suntem pline de viata suntem dornice sa pornim intr-o calatorie a vietii...iar daca in acea calatorie vor aparea obstacole acestea trebuie sa ne faca mai puternice pe zi ce trece..sa ne intareasca pentru ca sa ne atingem telurile in viata.....

    Raspunde
  22. elena 04 august 2009

    andreea antonescu?

    Raspunde
  23. elena 04 august 2009

    andreea antonescu?

    Raspunde
  24. elena 04 august 2009

    Abia astept sa citesc toate articolele.Sper sa pot invatza din ele sa nu fac unele greseli ica si asa am facut destule ...aa da si cred k m-ar ajuta si pe viitor in faptul ca vreau sa dau la facultatea de psihologie.

    Raspunde
  25. elena 04 august 2009

    Abia astept sa citesc toate articolele.Sper sa pot invatza din ele sa nu fac unele greseli ica si asa am facut destule ...aa da si cred k m-ar ajuta si pe viitor in faptul ca vreau sa dau la facultatea de psihologie.

    Raspunde
  26. Elena 09 august 2009

    Mi`ar face mare placere sa putem comunica altfel, gen o adresa de mail. Te citesc, in fiecare zi, ma incurajezi, ma motivezi, esti incredibila( rareori laud oamenii).

    Raspunde
  27. Elena 09 august 2009

    Mi`ar face mare placere sa putem comunica altfel, gen o adresa de mail. Te citesc, in fiecare zi, ma incurajezi, ma motivezi, esti incredibila( rareori laud oamenii).

    Raspunde
  28. Alina 09 august 2009

    Buna Andreea.... pot sa te intreb ceva... daca nu te superi? ai terminat facultatea in Iasi?

    Raspunde
  29. Alina 09 august 2009

    Buna Andreea.... pot sa te intreb ceva... daca nu te superi? ai terminat facultatea in Iasi?

    Raspunde
  30. monik 17 august 2009

    Buna ziua, Andreea! Nu pot decat sa afirm :magna cum laude ai merita vizavi de ceea ce scrii.Intr-adevar textele tale sunt de o viabilitate si de o motivatie incredibila.Eu sunt rac si stii ca noi vedem totul cam in negru.Si in plus am niste probleme destul de mari de sanatate avand nevoie si de un buget destul de consistent lunar pe care nu il am pentru ca lucrez in invatamant. Dar cu toate vicisitudinile vietii , incerc din rasputeri sa reusesc si sa traiesc asa cum imi doresc.
    Am terminat o facultate in 2002, un masterat in 2008 si acum sunt profesor titular la o scoala rurala, undeva langa Tecuci.Desi intreaga viata a fost un sir lung de mizerii umane,de off-uri si desi de multe ori am simtit ca ma innec in propria-mi suferinta , nu m-am lasat rapusa.Sunt multe de spus pentru ca avem individualitati complexe,dar poate cu alta ocazie.Felicitari pentru ceea ce faci!Si succes in continuare!pP.S. Ai studiat psihologia,sau e un hobby?

    Raspunde
  31. monik 17 august 2009

    Buna ziua, Andreea! Nu pot decat sa afirm :magna cum laude ai merita vizavi de ceea ce scrii.Intr-adevar textele tale sunt de o viabilitate si de o motivatie incredibila.Eu sunt rac si stii ca noi vedem totul cam in negru.Si in plus am niste probleme destul de mari de sanatate avand nevoie si de un buget destul de consistent lunar pe care nu il am pentru ca lucrez in invatamant. Dar cu toate vicisitudinile vietii , incerc din rasputeri sa reusesc si sa traiesc asa cum imi doresc.
    Am terminat o facultate in 2002, un masterat in 2008 si acum sunt profesor titular la o scoala rurala, undeva langa Tecuci.Desi intreaga viata a fost un sir lung de mizerii umane,de off-uri si desi de multe ori am simtit ca ma innec in propria-mi suferinta , nu m-am lasat rapusa.Sunt multe de spus pentru ca avem individualitati complexe,dar poate cu alta ocazie.Felicitari pentru ceea ce faci!Si succes in continuare!pP.S. Ai studiat psihologia,sau e un hobby?

    Raspunde
  32. ionela 20 august 2009

    ce zodie esti Andreea ,daca ar fii sa ghicesc as spune scorpion?

    Raspunde
  33. ionela 20 august 2009

    ce zodie esti Andreea ,daca ar fii sa ghicesc as spune scorpion?

    Raspunde
  34. Simona 22 august 2009

    Buna Andreea.
    Ma numesc Simona.Am terminat acum trei ani facultatea de psihologie si nu lucrez in domeniu din diferite motive pe care nu are rost sa le expun, dar sunt sigura ca ai idee. Am citit articolul tau despre tine insati si ma recunosc in el destul de mult si eu. Esti o fata ca oricare alta si totusi unica. Sunt o fata ca oricare alta si totusi unica. Experientele traite ne individualizeaza, dar ma intreb de cate experiente este nevoie pentru a ne trai pana la urma viata?

    Raspunde
  35. Simona 22 august 2009

    Buna Andreea.
    Ma numesc Simona.Am terminat acum trei ani facultatea de psihologie si nu lucrez in domeniu din diferite motive pe care nu are rost sa le expun, dar sunt sigura ca ai idee. Am citit articolul tau despre tine insati si ma recunosc in el destul de mult si eu. Esti o fata ca oricare alta si totusi unica. Sunt o fata ca oricare alta si totusi unica. Experientele traite ne individualizeaza, dar ma intreb de cate experiente este nevoie pentru a ne trai pana la urma viata?

    Raspunde
  36. mona 25 august 2009

    felicitari si succes Andreea.trebuie sa continui.personal cu toate am cochetat:dependenta,mama ranitilor, are nevoie de mine.tre sa-l ajut ,cu mine se va motiva va vedea ce are langa el,,,,bla , bladaca se mai intampla il mai iert o data e om ..e barbat , ce-o sa zica lumea e al doilea deja nici cu asta nu facui casa?(mama)desi eu o aveam , l-am lasat pe tatal fetei si-i accept lui care,,,,n-am nimic cu el,,,,,,scuzeeeeeeeeeee, pt el .pt primu vreo 11ani ,pt al doilea vreo 16-precum vezi sant logeviva in prostia mea,dar gata am 52 de ani,de 3 ani am renuntat si la al doilea ,la toti si ma plac pe mine ca chiar sant nu frumoasa-foarte frumoasa, imi zice toata lumea-nu-mi dau mai mult de 38 , iarna sant pe patinuar,vara alerg in parc,ma duc la mare-inot , am prietene-ador sa citesc locuiesc singura dar nu sant singura,sant eu fara sa postez in nimic decat cea sant-am o profesie sant binisor platita , nu astept sa ma salveze nici un fat frumos.slava Domnului ca m-am salvat singura.desi neputintele sufletului imi mai dau tarcoale ,, iti trebuie atat de putin sa fii fericit!.trebuie sa te accepti si sa te iubesi pe tine sa te uiti in oglinda si daca imi place ce vad,,,e bine.a si nu ma opresc aici ,,,,pt ca stiu ca am un potential urias daca n-am un rid peste 2 soti 27 de ani de betii, urlete de nefericire si neputinta aburi de alcool ingerati de la ei,sfidare si 9 de una singura-te iubesc Andreea, scrie ..acum 27 de ani nu era internet si nici libertatea autoeducatiei ,incurajeaza suflete sa se regaseasca,viata-i frumoasa.si cand ma uit in urma am si o comoara - o fiica -superb -om de 33 de ani-ambitioasa si puternica -pecetea sufletului am trecut prin lume.

    Raspunde
  37. mona 25 august 2009

    felicitari si succes Andreea.trebuie sa continui.personal cu toate am cochetat:dependenta,mama ranitilor, are nevoie de mine.tre sa-l ajut ,cu mine se va motiva va vedea ce are langa el,,,,bla , bladaca se mai intampla il mai iert o data e om ..e barbat , ce-o sa zica lumea e al doilea deja nici cu asta nu facui casa?(mama)desi eu o aveam , l-am lasat pe tatal fetei si-i accept lui care,,,,n-am nimic cu el,,,,,,scuzeeeeeeeeeee, pt el .pt primu vreo 11ani ,pt al doilea vreo 16-precum vezi sant logeviva in prostia mea,dar gata am 52 de ani,de 3 ani am renuntat si la al doilea ,la toti si ma plac pe mine ca chiar sant nu frumoasa-foarte frumoasa, imi zice toata lumea-nu-mi dau mai mult de 38 , iarna sant pe patinuar,vara alerg in parc,ma duc la mare-inot , am prietene-ador sa citesc locuiesc singura dar nu sant singura,sant eu fara sa postez in nimic decat cea sant-am o profesie sant binisor platita , nu astept sa ma salveze nici un fat frumos.slava Domnului ca m-am salvat singura.desi neputintele sufletului imi mai dau tarcoale ,, iti trebuie atat de putin sa fii fericit!.trebuie sa te accepti si sa te iubesi pe tine sa te uiti in oglinda si daca imi place ce vad,,,e bine.a si nu ma opresc aici ,,,,pt ca stiu ca am un potential urias daca n-am un rid peste 2 soti 27 de ani de betii, urlete de nefericire si neputinta aburi de alcool ingerati de la ei,sfidare si 9 de una singura-te iubesc Andreea, scrie ..acum 27 de ani nu era internet si nici libertatea autoeducatiei ,incurajeaza suflete sa se regaseasca,viata-i frumoasa.si cand ma uit in urma am si o comoara - o fiica -superb -om de 33 de ani-ambitioasa si puternica -pecetea sufletului am trecut prin lume.

    Raspunde
  38. monica 08 septembrie 2009

    Draga Andreea....Iti multumim pentru trezirea la realitate! Incredibil cat de corecta ai fost in afirmatii! Nu cred ca exista femeie care sa nu se regaseasca la un moment da in cuvintele tale. Foarte multa intelepciune in cuvinte si curaj. Pe mine m-ai atins in mai multe moduri decat credeam si ma faci sa vreau mai mult de la mine. Esti dusul rece de care avem nevoie pentru a ne trezi...Ceasul desteptator... Bravo! Felicitari! In sfarsit sunt eu!

    Raspunde
  39. monica 08 septembrie 2009

    Draga Andreea....Iti multumim pentru trezirea la realitate! Incredibil cat de corecta ai fost in afirmatii! Nu cred ca exista femeie care sa nu se regaseasca la un moment da in cuvintele tale. Foarte multa intelepciune in cuvinte si curaj. Pe mine m-ai atins in mai multe moduri decat credeam si ma faci sa vreau mai mult de la mine. Esti dusul rece de care avem nevoie pentru a ne trezi...Ceasul desteptator... Bravo! Felicitari! In sfarsit sunt eu!

    Raspunde
  40. nuconteaza 14 septembrie 2009

    iti este usor sa fi extravertita si sa te lauzi cu asta pt. ca tu nu ai trait intr-o familie in care tatal tau te teroriza/terorizeaza psihic incercand la fiecre pas sa iti puna bariere d genul esti proasta, esti urata(chiar daca numai el vede lucrurile asa si nimeni altcineva), nu ai trait in scandaluri, nu ai trait teroarea batailor vazute si suferintele mamei tale. Spui ca ai suferit cu un tata absent?hmm... 🙂 habar nu ai ce spui si cum un copil este terorizat astfel incat sa nu mai aiba curajul de a face un lucru bine, de teama ca nu va fi dorit pentru asta sau va fi chiar urat fiindca arata ca el este altceva decat acea "famile" care i-a dat viata.

    Raspunde
  41. nuconteaza 14 septembrie 2009

    iti este usor sa fi extravertita si sa te lauzi cu asta pt. ca tu nu ai trait intr-o familie in care tatal tau te teroriza/terorizeaza psihic incercand la fiecre pas sa iti puna bariere d genul esti proasta, esti urata(chiar daca numai el vede lucrurile asa si nimeni altcineva), nu ai trait in scandaluri, nu ai trait teroarea batailor vazute si suferintele mamei tale. Spui ca ai suferit cu un tata absent?hmm... 🙂 habar nu ai ce spui si cum un copil este terorizat astfel incat sa nu mai aiba curajul de a face un lucru bine, de teama ca nu va fi dorit pentru asta sau va fi chiar urat fiindca arata ca el este altceva decat acea "famile" care i-a dat viata.

    Raspunde
  42. k...919 28 septembrie 2009

    buna!astept un raspuns de la tine...te intreb ceva imp pt k tin la parerea ta f f f mult,iti citesc toate articolele.Sa zicem k sunt pt prima data in viatza indragostita de un tip kre ma place,dar el e ori timid,ori crede k's q cineva(si nu sunt)nu facem nimik decat sa ne tachinam,dar 100% nu stiu ce vrea,ce e de facut?nu pot sa-ti zik prea multe ,poate imi dai un id ceva,astept rasp tau si iti multumesc anticipat,te popik scumpik!

    Raspunde
  43. k...919 28 septembrie 2009

    buna!astept un raspuns de la tine...te intreb ceva imp pt k tin la parerea ta f f f mult,iti citesc toate articolele.Sa zicem k sunt pt prima data in viatza indragostita de un tip kre ma place,dar el e ori timid,ori crede k's q cineva(si nu sunt)nu facem nimik decat sa ne tachinam,dar 100% nu stiu ce vrea,ce e de facut?nu pot sa-ti zik prea multe ,poate imi dai un id ceva,astept rasp tau si iti multumesc anticipat,te popik scumpik!

    Raspunde
  44. DANA 20 octombrie 2009

    DRAGA ANDREEA NU POT DECAT SA ITI SPUN CA TE ADMIR FOARTE MULT!
    :dana

    Raspunde
  45. DANA 20 octombrie 2009

    DRAGA ANDREEA NU POT DECAT SA ITI SPUN CA TE ADMIR FOARTE MULT!
    :dana

    Raspunde
  46. diana 16 noiembrie 2009

    adevarat!aceleasi intrebari le aveam si eu...raspunsurile mi le-am oferit singura folosindu-ma de tot ceea ce gaseam in jurul meu!adevarul e ca poti invata din orice...si chiar ar trebui!sunt momente in viata cand nu pretuim exact ce avem ...si ceea ce nu avem si poate nu am putea sa avem vreodata!eu...acum...am invatzat sa traiesc implinita cu ceea ce am tocmai pentru ca am observat cat de pretuite dunt aceste lucruri de ceilalti care poate nu le au!fiecare primeste ceva de la viata!paradoxal avem momente cand apreciem lucrurile celorlalti in loc sa apreciem propriile daruri primite!asta inseamna sa te intelegi pe tine insuti...dupa ce ai facut pasul asta....nu mai exista nici o minte care nu poate fi explorata sau inteleasa de tine!imi place sa cred ca am trait atatea intocmai ca si tine andreea pentru a avea capacitatea de a intelege oamenii si de a incerca sa le ofer un zambet in fiecare zi!cine shtie cate se pot salva printr-un simplu zambet.am dreptate?

    Raspunde
  47. diana 16 noiembrie 2009

    adevarat!aceleasi intrebari le aveam si eu...raspunsurile mi le-am oferit singura folosindu-ma de tot ceea ce gaseam in jurul meu!adevarul e ca poti invata din orice...si chiar ar trebui!sunt momente in viata cand nu pretuim exact ce avem ...si ceea ce nu avem si poate nu am putea sa avem vreodata!eu...acum...am invatzat sa traiesc implinita cu ceea ce am tocmai pentru ca am observat cat de pretuite dunt aceste lucruri de ceilalti care poate nu le au!fiecare primeste ceva de la viata!paradoxal avem momente cand apreciem lucrurile celorlalti in loc sa apreciem propriile daruri primite!asta inseamna sa te intelegi pe tine insuti...dupa ce ai facut pasul asta....nu mai exista nici o minte care nu poate fi explorata sau inteleasa de tine!imi place sa cred ca am trait atatea intocmai ca si tine andreea pentru a avea capacitatea de a intelege oamenii si de a incerca sa le ofer un zambet in fiecare zi!cine shtie cate se pot salva printr-un simplu zambet.am dreptate?

    Raspunde
  48. Robert 25 noiembrie 2009

    Ce pot sa spun? Incredibil..... si intamplator! Prima oara cand te-am vazut la R. Deck am simtit ca esti altfel decat celelalte dintre toate ...........! Iti doresc mult succes si liniste sufleteasca alaturi de cei dragi! Numai bine......

    Raspunde
  49. Robert 25 noiembrie 2009

    Ce pot sa spun? Incredibil..... si intamplator! Prima oara cand te-am vazut la R. Deck am simtit ca esti altfel decat celelalte dintre toate ...........! Iti doresc mult succes si liniste sufleteasca alaturi de cei dragi! Numai bine......

    Raspunde
  50. Diana W. S. 30 noiembrie 2009

    Andreea iti doresc mult succes, multa iubire..(.chiar daca nu am fost de acord cu o parte din tema articolelor "Cum sa scapi de un barbat fara sa vrei" si "Ce faci ca sa`ti puna inelul pe deget?"). Imi place mult sinceritatea ta!

    Raspunde
  51. Diana W. S. 30 noiembrie 2009

    Andreea iti doresc mult succes, multa iubire..(.chiar daca nu am fost de acord cu o parte din tema articolelor "Cum sa scapi de un barbat fara sa vrei" si "Ce faci ca sa`ti puna inelul pe deget?"). Imi place mult sinceritatea ta!

    Raspunde
  52. ioana n 11 ianuarie 2010

    esti extraordinara! ai putea sa mi dai si mie mailul tau?am nevoie de niste sfaturi!te rog!multumesc!

    Raspunde
  53. ioana n 11 ianuarie 2010

    esti extraordinara! ai putea sa mi dai si mie mailul tau?am nevoie de niste sfaturi!te rog!multumesc!

    Raspunde
  54. misulik 29 ianuarie 2010

    pot spune ca am citit multe mesaje frumoase si reale ,avand in vedere ce se intampla in zilele noastre ,la cat de mult se schimba mentalitatile ,de multe ori pecepute gresit si infuentate de facotorii de mediu ,de societate ,de probleme dar , ce putem face ? incercam sa ne modelam fiecare cum crede ca e mai bine ,privind fiecare din unghiul lui personal ...pai ce ne am face daca am fi toti la fel ? ...idea de baza cred ca este sa fim noi ,sa fim naturali si sa incercam sa evoluam in cunoastere indiferent de tema sau aspect ...multumesc

    Raspunde
  55. misulik 29 ianuarie 2010

    pot spune ca am citit multe mesaje frumoase si reale ,avand in vedere ce se intampla in zilele noastre ,la cat de mult se schimba mentalitatile ,de multe ori pecepute gresit si infuentate de facotorii de mediu ,de societate ,de probleme dar , ce putem face ? incercam sa ne modelam fiecare cum crede ca e mai bine ,privind fiecare din unghiul lui personal ...pai ce ne am face daca am fi toti la fel ? ...idea de baza cred ca este sa fim noi ,sa fim naturali si sa incercam sa evoluam in cunoastere indiferent de tema sau aspect ...multumesc

    Raspunde
  56. C.Anonim 09 februarie 2010

    Cred ca te plictiseai ingrozitor dak ai stat sa scri atata....e usor sa dai sfaturi....nu exista un anume TIP de pasi ptr a ajunge sa faci ceva sau ai ceva....Toti suntem nimeni cum si in acelasi timp suntem cineva...la fel ca si Toti vrem sa fim cat mai diferiti ceea ce ne face pe toti sa fim la fel...Mult succes Andreea

    Raspunde
  57. C.Anonim 09 februarie 2010

    Cred ca te plictiseai ingrozitor dak ai stat sa scri atata....e usor sa dai sfaturi....nu exista un anume TIP de pasi ptr a ajunge sa faci ceva sau ai ceva....Toti suntem nimeni cum si in acelasi timp suntem cineva...la fel ca si Toti vrem sa fim cat mai diferiti ceea ce ne face pe toti sa fim la fel...Mult succes Andreea

    Raspunde
  58. indrei claudia 09 februarie 2010

    Buna Andreea, daca citesti acest mesaj mi-ar placea sa-mi raspunzi. am 17 ani si gandesc destul de negativ, cam tot timpul. Urasc scoala, defapt materiile in-afara de psihologie, istorie si chimie. mi se pare ca profesorii nu fac altceva decat sa-ti indese cat mai multa teorie in cap si nimic altceva. din cate stiu eu scoala ar trebui sa te desprinda din mediul de acasa, sa te ajute sa te descoperi dar nu e asa. Acum in cls a 10-a sem 1 am scazut foarte mult la invatatura, mergeam la scoala si cam la toate orele imi puneam castile in urechi ascultammuzica sa nu aud pe nimeni, sa ma desprind de lumea asta mizerabila, sa fiu in lumea mea, lumea pe care mi-o doresc eu. profesorul intra la ora isi preda lectia daca am inteles bine, daca nu, nu e treaba lui, el si-a predat lectia si pe urma ne trezim cu test si nota 4. URASC FELUL ASTA DE INVATAMANT. as vrea sa-ti mai zic ceva. in legatura cu viata personala, nu am avut parte de o copilarie stralucita sau cel putin de o copilarie normala. am avut scandaluri, certuri, batai in familie. am fost nevoita sa ma maturizez fortat si mereu ma gandeam DE CE MIE?? DE CE NUMAI MIE MI SE INTAMPLA TOATE ASTEA? de ce nu pot avea si eu o copilarie ca si ceilalti copiii??? nu stiu dar toate acestea m-au marcat. nu am incredere in mine, de fiecare data cand incep ceva daca nu-mi iese cedez. sau cand e vorba despre proiecte nu ma implic pt ca din start imi spun " nu am sa reusesc, niciodata nu mi s-a intamplat un lucru bun, asa ca de ce sa se inatample acum? " nu stiu ce sa fac sa nu mai gandesc asa, fie ca este vorba de scoala, fie de viata personala. stiu ca nu e bine, dar nu stiu ce sa mai fac. poate ma ajuti cu un sfat ....

    Raspunde
  59. indrei claudia 09 februarie 2010

    Buna Andreea, daca citesti acest mesaj mi-ar placea sa-mi raspunzi. am 17 ani si gandesc destul de negativ, cam tot timpul. Urasc scoala, defapt materiile in-afara de psihologie, istorie si chimie. mi se pare ca profesorii nu fac altceva decat sa-ti indese cat mai multa teorie in cap si nimic altceva. din cate stiu eu scoala ar trebui sa te desprinda din mediul de acasa, sa te ajute sa te descoperi dar nu e asa. Acum in cls a 10-a sem 1 am scazut foarte mult la invatatura, mergeam la scoala si cam la toate orele imi puneam castile in urechi ascultammuzica sa nu aud pe nimeni, sa ma desprind de lumea asta mizerabila, sa fiu in lumea mea, lumea pe care mi-o doresc eu. profesorul intra la ora isi preda lectia daca am inteles bine, daca nu, nu e treaba lui, el si-a predat lectia si pe urma ne trezim cu test si nota 4. URASC FELUL ASTA DE INVATAMANT. as vrea sa-ti mai zic ceva. in legatura cu viata personala, nu am avut parte de o copilarie stralucita sau cel putin de o copilarie normala. am avut scandaluri, certuri, batai in familie. am fost nevoita sa ma maturizez fortat si mereu ma gandeam DE CE MIE?? DE CE NUMAI MIE MI SE INTAMPLA TOATE ASTEA? de ce nu pot avea si eu o copilarie ca si ceilalti copiii??? nu stiu dar toate acestea m-au marcat. nu am incredere in mine, de fiecare data cand incep ceva daca nu-mi iese cedez. sau cand e vorba despre proiecte nu ma implic pt ca din start imi spun " nu am sa reusesc, niciodata nu mi s-a intamplat un lucru bun, asa ca de ce sa se inatample acum? " nu stiu ce sa fac sa nu mai gandesc asa, fie ca este vorba de scoala, fie de viata personala. stiu ca nu e bine, dar nu stiu ce sa mai fac. poate ma ajuti cu un sfat ....

    Raspunde
  60. cami 25 februarie 2010

    superbe ganduri! superba vointa! cu tine cred ca este o adevarata placere sa stai de vorba.

    Raspunde
  61. cami 25 februarie 2010

    superbe ganduri! superba vointa! cu tine cred ca este o adevarata placere sa stai de vorba.

    Raspunde
  62. miky 28 februarie 2010

    in sfarsit, m am hotarat sa ti scriu si sa ti cer un sfat...lucrurile stau cam asa...dupa o relatie de 3 ani(inceputa la 16 si terminata la 19) cum sa te rupi definitiv knd inca mai exista sentimente din partea amandorura, dar greselile trecutului nu pot fii iertate? o zi ne iubim ,7 ne certam...iar despartirea definitiva s-a produs acum 5luni.cum sa ma indragostesc de altcineva,knd sentimentele mele sunt aceleasi ptr fostul iubit? te pup si astept o parere fie ea kat de mica,conteaza

    Raspunde
  63. miky 28 februarie 2010

    in sfarsit, m am hotarat sa ti scriu si sa ti cer un sfat...lucrurile stau cam asa...dupa o relatie de 3 ani(inceputa la 16 si terminata la 19) cum sa te rupi definitiv knd inca mai exista sentimente din partea amandorura, dar greselile trecutului nu pot fii iertate? o zi ne iubim ,7 ne certam...iar despartirea definitiva s-a produs acum 5luni.cum sa ma indragostesc de altcineva,knd sentimentele mele sunt aceleasi ptr fostul iubit? te pup si astept o parere fie ea kat de mica,conteaza

    Raspunde
  64. OMUL NEGRU 18 martie 2010

    pana acum banal, imi place doar cum arati... cat de rea poti fi?

    Raspunde
  65. OMUL NEGRU 18 martie 2010

    pana acum banal, imi place doar cum arati... cat de rea poti fi?

    Raspunde
  66. Andrei 19 martie 2010

    Bravo colega:D

    Raspunde
  67. Andrei 19 martie 2010

    Bravo colega:D

    Raspunde
  68. Anca 09 aprilie 2010

    Hello Andreea! ti-am citit cartea....si pot sa spun k as fi avut multe multe de invatzat din ea..doar k iti dai seama k ai gresit abia atunci cand te dai cu capul de pereti!! iti citesc toate articolele si crede-ma k am invatzat cate ceva din fiecare doar k nu am scapat de gelozie..sunt geloasa din oricce desi am cel mai kalm dulce si nonposesiv om din lume...ajuta-ma sa trec peste asta...am nevoie de ajutor...crezzi k poti sa ma ajuti?

    Raspunde
  69. Anca 09 aprilie 2010

    Hello Andreea! ti-am citit cartea....si pot sa spun k as fi avut multe multe de invatzat din ea..doar k iti dai seama k ai gresit abia atunci cand te dai cu capul de pereti!! iti citesc toate articolele si crede-ma k am invatzat cate ceva din fiecare doar k nu am scapat de gelozie..sunt geloasa din oricce desi am cel mai kalm dulce si nonposesiv om din lume...ajuta-ma sa trec peste asta...am nevoie de ajutor...crezzi k poti sa ma ajuti?

    Raspunde
  70. misu 13 aprilie 2010

    la multi ani 🙂

    Raspunde
  71. misu 13 aprilie 2010

    la multi ani 🙂

    Raspunde
  72. Cristina 13 aprilie 2010

    La Multi Ani Andreea!
    Iti urez sa fii iubita de toti cei care te cunosc!
    O zi frumoasa.

    Raspunde
  73. Cristina 13 aprilie 2010

    La Multi Ani Andreea!
    Iti urez sa fii iubita de toti cei care te cunosc!
    O zi frumoasa.

    Raspunde
  74. Diana 13 aprilie 2010

    Citesc blogul tau de catvea luni incoace si ti-am apreciat si admirat munca in tot acest timp. Cititnd astazi blogul lui Pera am aflat ca e ziua ta. Iti doresc sa fi fericita, sanatoasa si implinita. La multi ani Andreea!

    Raspunde
  75. Diana 13 aprilie 2010

    Citesc blogul tau de catvea luni incoace si ti-am apreciat si admirat munca in tot acest timp. Cititnd astazi blogul lui Pera am aflat ca e ziua ta. Iti doresc sa fi fericita, sanatoasa si implinita. La multi ani Andreea!

    Raspunde
  76. DianaW.S. 13 aprilie 2010

    La multi ani ! Esti un inger !

    Raspunde
  77. DianaW.S. 13 aprilie 2010

    La multi ani ! Esti un inger !

    Raspunde
  78. dana 18 aprilie 2010

    Ma regasesc in aceste confesiuni... sunt intr-o cautare permanenta si incerc sa descopar cine sunt si ce este ca trebuie sa fac cu viata mea. Ratacesc ratacesc dar stiu ca am sa ies triumfatoare in cele din urma. Ma bucur ca te-am descoperit pe tine Andrea, pe tine si pe Pera. Sunteti 2 persoane minunate si ma inspirati enorm. Va multumesc

    Raspunde
  79. dana 18 aprilie 2010

    Ma regasesc in aceste confesiuni... sunt intr-o cautare permanenta si incerc sa descopar cine sunt si ce este ca trebuie sa fac cu viata mea. Ratacesc ratacesc dar stiu ca am sa ies triumfatoare in cele din urma. Ma bucur ca te-am descoperit pe tine Andrea, pe tine si pe Pera. Sunteti 2 persoane minunate si ma inspirati enorm. Va multumesc

    Raspunde
  80. Nicol 07 mai 2010

    Felicitari pentru ceea ce esti

    Raspunde
  81. Nicol 07 mai 2010

    Felicitari pentru ceea ce esti

    Raspunde
  82. Andreea 13 mai 2010

    Citind "fisa ta de prezentare", imi dau seama ca ne asemanam f mult...si eu vorbesc foarte putin, insa imi place sa scriu foarte mult, sa relatez...poate imi fac si eu blog, cine stie...

    Raspunde
  83. Andreea 13 mai 2010

    Citind "fisa ta de prezentare", imi dau seama ca ne asemanam f mult...si eu vorbesc foarte putin, insa imi place sa scriu foarte mult, sa relatez...poate imi fac si eu blog, cine stie...

    Raspunde
  84. Ana 29 iunie 2010

    Te rog mult domnisoara Andreea Papp lasa mi o adresa de contact.Ti-am citit toate articolele chiar de mai multe ori,si am in momentu acesta niste probleme poate ai putea sa mi dai niste sfaturi.Multumesc frumos.

    Raspunde
  85. Ana 29 iunie 2010

    Te rog mult domnisoara Andreea Papp lasa mi o adresa de contact.Ti-am citit toate articolele chiar de mai multe ori,si am in momentu acesta niste probleme poate ai putea sa mi dai niste sfaturi.Multumesc frumos.

    Raspunde
  86. Meryi_100 22 iulie 2010

    felicitari!

    Raspunde
  87. Meryi_100 22 iulie 2010

    Ma numesc Maria am 26 de ani ca si tine si as avea mare nevoie de ajutotul tau.Am avut o relatie cu un tip aproape doi ani,acu un an ne-am despartit dar a trecut atata timp si eu inca nu l-am uitat.Noi in tot anul acesta ne mai intalneam pentru ca imi era dor de el,totul era bune si frumos cat eram impreuna dar dupa ce plecam de la el se comporta cu mine ca si cum as fi fost un strain,ne intalneam pe strada si efectiv se facea ca nu ma vede.Avand in vedere ca eu il iubesc foarte mult nu am luat in seama toate chestiile astea,are momente cand se comport foarte urat,vorbeste foarte urat cu mine.In ultima vreme am cam inceput sa ma satur de toate astea dar nu stiu ce este cu mine pentru ca pur si simplu nu pot sa il las definitiv,il tot sun ,merg pe la el,parca nu pot sa traiesc fara omul asta.Te rog mult ajuta-ma chiar nu stiu ce sa fac ca sa il pot uita,vreau sa imi fac viata mea,nu vreau sa mai aud de el niciodata pentru ca mi-a facut foarte mult rau.Astept un raspuns.Merci!

    Raspunde
  88. raspuns pt nuconteaza 24 iulie 2010

    stiu ce zici..eu zic ca solutia e sa pleci cumva din mediul familial sa nu te strici si tu

    Raspunde
  89. lorellley 23 octombrie 2010

    incredibil cat ma regasesc in ceea ce ai scris! eu inca ma caut... eu am avut o copilaria grea..in care am fost doar o umbra printre ai mei.. si-au vazut de problemele si divergentele lor.. de dezamagirile si angoasele lor. la 16 ani mama a murit si tata m-a dat afara din casa.. am fost nevoita sa-mi infrunt destinul singura. am o sora care m-a sustinut intotdeauna, dar are viata ei. mi-am facut o viata.. din exterior par o fata puternica si realizata, dar sufletul meu inca sufera, si sunt intamplari marunte care ma arunca la durerea din trecut. acum 3 ani m-am imbolnavit de o boala neurologica care ma apasa si mai rau, si stiu ca din cauza sufltului bolnav o am. asta e putin din adancul meu :)..mi-ar place sa vb cu tine.pari sa ai unele raspunsuri pe care eu le caut cu atata disperare..

    Raspunde
  90. Elena Benga 26 octombrie 2010

    este universal valabil ce srii tu, Andreea!!!!
    asa este cand lipseste viata religioasa din viata noastra????
    elena .b.

    Raspunde
  91. Elena Benga 26 octombrie 2010

    este universal valabil ce srii tu, Andreea!!!!
    asa este cand lipseste viata religioasa din viata noastra????
    elena .b.

    Raspunde
    • iris 09 iunie 2012

      am fost usor intrigata de ,,lipsa vietii religioase in viata noastra'' , cum sa lipseasca Bunul Dumnezeu din viata mea cand sint copilul lui si el este in toate, rigorile sau obiceiurile unei comunitati religioase inseamna Dumnezeu, Andreea indeamna la iubire de sine, la iubire de semeni si iertare incepand cu tine insuti, este mai aproape de Dumnezeu decat altii prin fapta inimii, prin speranta, prin bucurie, nimic nu te apropie mai mult de Dumnezeu decat inima curata si iertatoare, fiecare pe calea lui, cred ca nu este bine sa judecam pe altii pentru a nu fi si noi judecati

      Raspunde
  92. tiliana 16 aprilie 2012

    Draga Andreea,
    Ma bucur foarte mult ca ti-am gasit acest blog care este o adevarata binecuvantare pentru noi,cei ce suntem in formare si nu ne cunoastem cine suntem cu adevarat,cat si pentru cei ce sunt maturi.Am comandat cartea ta si sper cu nerabdare sa ajunga sa incep sa o citesc,sunt sigura ca ma va incuraja sa trec peste anumite probleme care ma intampina zi de zi,si care imi dau impresia ca ''m-au terminat''.De aceea am nevoie de cineva/ceva care sa-mi ridice moralul,si sa imi transmita ca viata merita traita indiferent de ce ti se intampla.Si acum as vrea sa te intreb(pentru ca m-ai facut curioasa)care sunt acele carti care te-au creat ,te-au conturat?(pentru ca au facut-o in cel mai bun mod,desi stiu ca ele te-au facut sa-ti descoperi frumosul din tine,care inca poate nu avea atat ''curaj sa se expuna'' cu adevarat).In final,vreau sa-ti transmit toate gandurile mele bune si mi-ar face mare placere sa conversam din cand in cand.
    Cu drag,Tiliana

    Raspunde
  93. Cristina 04 mai 2012

    salut,m-am despartit de prietenul meu,cu care am fost impreuna un an si jumatate,imi este foarte foarte greu,nu mai stiu ce sa fac!!ne-am despartit din cauza ca la vara el pleaca la Moscova si credde ca eu nu voi fi in stare sa-l astept 5 luni,am incercat sa-l conving ka eu am sa-l astept..dar el orikum nu ma crede..si ne-am despartit akum 2 zile..numai stiu ce sa fac?poate ma ajute cineva ku un sfat??

    Raspunde
    • just me 05 mai 2012

      Draga mea, doar tu stii cat de puternica e relatia voastra. Noi, cei din exterior, nu putem percepe decat strigatul tau de disperare care arata,de altfel, cat de mult il iubesti. Insa, despre el nu avem nicio informatie. Oricum,daca ar avea incredere deplina in tine si in ce ati construit pana in momentul asta de cumpana care va incearca relatia,nu ar recurge la un gest atat de nesabuit,cred eu. Nu isi da seama ca prin asta te raneste?Intreaba-l...si daca nu reusesti sa-l faci sa-si vina in fire, acorda-i libertatea mult dorita, se va intoarce cand iti va simti lipsa. E doar ce cred eu. Raspunsul se afla in interiorul tau.Indrazneste!

      Raspunde
  94. Ana 08 mai 2012

    Salut Andrea, esti un"bot de aur" eri credeam ca sunt o sotie lipsita de dragoste si de atentie dar in realitate bietul meu sot cred ca daca o mai tineam tot in ritmul acesta ajungea sa doarma la serviciu. Dimineata cind s-a trezit si a vazut ca nu-s in pat s-a mirat dar mai mare i-a fost mirarea cind am ajuns acasa nu-i venea sa creada ca sunt eu transpirata si cu o pofta nebuna de sex mi-am facut un regim alimentar sanatos si in fiecare seara im ivoi scri ce voi face a doua zi .Nustiu cum sati multumesc.

    Raspunde
  95. Tina 10 mai 2012

    Ti-am gasit site-ul din intamplare. Ma bucur ca exista femei ca tine, care nu ezita sa vorbeasca despre lucruri simple, dar esentiale in viata unei femei. Am citit doar cateva articole, dar promit sa revin de cate ori am timp. Nici nu-ti inchipui cat m-a impresionat ...stilul tau..(e prima data cand las un comentariu pe un site). Respect!

    Raspunde
  96. LexoKat 09 iunie 2012

    Ce frumos ai scris. Ma bucur ca am dat peste acest blog. Felicitari si mult succes incotinuare!

    Raspunde
  97. [...] Cum Andreea este o draguta, puteti vedea si cum arata pandantivul ”mesterit” de mine, purtat la gatul ei. [...]

    Raspunde
  98. Mirela 26 iunie 2012

    Bună tuturor!
    Mă bucur nespus că am aflat despre 'Stilul tău' și tot ce reprezintă: putere, caracter, atitudine. Este ceea ce am simțit citind o parte din articole, păreri, idei. Din fericire am pornit pe drumul cunoașterii de sine deja. Așa v-am găsit! Fetelor, e așa de bine să fii tu cu tine, să te placi așa cum ești, iar dacă nu, să știi că e OK să fii altfel; acel altfel te deosebește de toate celelalte, aceea ești tu! Și eu credeam la fel - că știu cine sunt și că sunt sigură pe mine până când viața, universul mi-a scos în cale o provocare și m-a scuturat atât de tare încât nu am știut cum să mă culeg. Am reușit pentru că sunt puternică și pentru că am văzut partea plină a paharului! Fiecare dintre noi suntem puternice, doar că, așa cum spunea Andreea, trebuie să ne dăm jos măștile și să ne redescoperim! Vă urez să vă regăsiți!!!

    Raspunde
  99. adriana42 29 iunie 2012

    te citesc si la fiecare rand imi spun cata dreptate ai! urasc mastile sociale, dar uneori suntem "fortate" de imprejurari sa le purtam. e greu drumul catre interior.... cum reusim sa ne redescoperid/regasim?

    Raspunde
  100. Andreea Rmn 16 iulie 2012

    Felicitari pentru tot...esti o femeie adevarata care nu se ascunde in spatele mastilor.......

    Raspunde
  101. Gabriela 22 septembrie 2012

    Draga mea.. Dumnezeu exista. Dumnezeu ne iubeste. Trecem prin probleme alaturi de El. Lumea nu ne poate oferi nimic in schimb El, ne poate oferi Viata Vesnica. Iti recomand cu draga inima: Biblia.. citeste-o. E superba!

    Raspunde
  102. aurora 24 septembrie 2012

    Te imbratisez. Esti minunata!

    Raspunde
  103. Elena 07 octombrie 2012

    Daca vine vorba de scris eu voi vorbi despre magia scrisului. Nu este vorba de magia zilelor nostre care implica spectacolul grotesc al miraculosului vanat. Este vorba de realitatea fireasca si neimpusa. Acum ceva timp simteam nevoia sa vorbesc si sa ma descarc de gandurile mele asa ca am inceput sa scriu aceste ganduri fara nici o alta pretentie de la mine sau de la ele. Am constatat in timp recitind ca multe din evenimentele importante pentru mine pe care le doream clarificate s-au limpezit. Unele raspunsuri au fost extrem de pragmatice zilele despre care scrisesem
    cu ceva timp in urma mi-au adus ce scrisesem ca imi vor aduce.
    Va pup pe toate femei frumoase si curajoase!

    Raspunde
  104. Dread Knight 11 noiembrie 2012

    Esti superba! Sper ca intr-o buna zi sa am aproape pe cineva ca tine 🙂

    Raspunde
  105. vaxile 14 decembrie 2012

    Buna ziua
    Pe youtube navigand am deschis intamplator un clip in care o tanara expunea niste "invataturi" care, la prima vedere, m-a facut sa exclam; Wow ....asta DA femeie! M-am lamurit imediat dupa aceea cum sta treaba si mi-am permis sa anexez un citat care spune cam asa; "De obicei, in consiliere, fie ea facuta de catre un psiholog pentru un client de-al sau, fie ea facuta de catre un asistent social pen­tru un beneficiar aflat in dificultate, exista un punct comun: si intr-una, si in cealalta se urmareste stimularea autodeterminarii. Secretul unor ase­menea consilieri este acel act de persuasiune asupra celui aflat in difi­cultate sau in criza (de orice fel ar fi ea), astfel incat sa se poata autodetermina spre a iesi din situatia nedorita daca, sigur, nu are ceva patologic, care necesita consult medical de specialitate si, bineinteles, medicatie." Concluzia e ca in realitate femeile "consiliate" in acest mod nu devin mai ... femei ci devin mai atente la anumite semnale, manipulatoare, seducatoare, autosuficiente, ajungand sa-si insuseasa un soi de viclenie ce le ajuta sa rezolve cu brio anumite ... "necesitati fiziologice". Fain!

    Raspunde
  106. vaxile 14 decembrie 2012

    Mda mi-e clara reteta succesului tau, cenzurezi tot ceea ce vine impotriva constructiei afacerii tale fara a da o replica concreta asupra eventualelor critici ivite. Am completa convingere a faptului ca ceea ce tu faci prin scris sau "workshopuri" nu iti da si nici nu iti va da vreodata sentimentul de fericire si implinire cu adevarat. Crede-ma ca stiu ce spun!

    Raspunde
  107. CRISTINA MORARU 07 ianuarie 2013

    Andreea sunt alaturi de tine.
    Esti o fire sensibila, dar puternica.
    Transformarile nu sunt usoare. Ca sa devii un diamant treci prin multe incercari, provocari, etape ale vietii.
    A continua calea, a nu abandona este cea mai importanta decizie a unui invingator.

    Raspunde
  108. Tina 10 ianuarie 2013

    Am citit de doua ori tot si..da..normal ca ma regasesc in 90% din ce ai scris...am ani de zile in care nu mai tin jurnal..in care am renuntat la ideea de a scrie ( caci si mie imi place enorm sa scriu ) , doar ca oricat de pozitiva ma vad cei din jur , cand sunt doar eu cu mine-mi dau masca veseliei jos si-mi apare acelasi chip trist si speriat de un posibil viitor sec, romanesc , cu sot si copii, la cratita si la adunat banii de trai de pe o zii pe alta . Si eu sunt una din persoanele care probabil cauta motive de nu-si descopera talentul, iar daca are mici "flash-uri" de a-si cunoaste talentul , stie ca trebuie bani in a-l scoate la "rampa.." ..oricum noi oamenii suntem cei mai tari in a ne ajuta reciproc , in special moral , dar cand vine vorba de propria noastra persoana numai stim nimic, e in ceata tot si e mai greu decat credeam..clar ca asemanari sunt, dar viata e diferita a fiecaruia dintre noi, statut social, financiar ( desii multi spun ca banii nu conteaza , eu sustin sincer contrariul dar asta o intelege cel de la acelasi "etaj" cu mine) . In general ma tare sperie viitorul si ce as putea eu sa fac in el...

    Raspunde
  109. Argentinianu 04 aprilie 2013

    Cred ca esti foarte speciala mi-ar placea sa am onoare sa te cunosc ! Iti astept un semn cu bucurie daca ai timp sa imi raspunzi,pe curand !
    Claudiu.

    Raspunde
  110. cadirinae 13 aprilie 2013

    Nu vreau sa fiu rautacioasa (recunosc ca am intrat din greseala pe aici cautand ceva despre relatii) dar cand ai 26, esti superba si toti barbatii iti sunt la picioare(asa cum te-ai laudat intr-un articol) e ff usor sa dai sfaturi. Ce m-a uimit cel mai tare e cat de multe femei iti imbratiseaza felul de a gandi, si cand zic femei ma refer la acelea care au ceva anisori in spate, ca de, sa fim seriosi, la 26 totul ti se pare extraordinar. Nu vreau acu sa te supar, sa zic ca nu esti o persoana deosebita cu o viata deosebita, dar incearca atunci cand mai discuti cu femei de o anumita varsta sa te pui in pielea ei, fara sa te gandesti la mama sau matusa sau mai nu stiu eu ce ruda de parte feminina care cica ti-a influentat negativ felul de a gandi. O persoana cu adevarat fericita e o persoana implinita pe toate planurile. 
    M-am oprit din citit la un moment dat si, fara suparare, dar nu am sa-ti cumpar cartea, iar motivul e ca eu consider ca o persoana sa se dezvolte are nevoie de mai multi anisori decat ai tu si de mai mult respect pentru mama sau partea feminina de o anumita varsta. 
    Fii frumosa si destepta, realizeaza-te, fii iubita si iubeste, insa nu uita niciodata de unde ai plecat si cine ti-a fost alaturi la bine si la greu pana ai ajuns aici!!
    Si daca stau sa ma gandesc bine, ca tine eram si eu la 26..acu intru sa citesc sfaturile pe care le dadeam si eu probabil pe atunci:)))
    Spor si o viata frumoasa in continuare!!!

    Raspunde
  111. cadirinae 13 aprilie 2013

    Mdaa..Esti deosebita ce sa zic, tare sunt curioasa cate femei ai reusit sa convingi cu cartea si articolele tale. Am inteles ca ai ales sa iti faci o cariera pe urma tuturor disperatelor(intr-un fel poate si eu sunt in categoria asta) care au nevoie de sfaturi, dar te rog din suflet nu te mai considera atotcunoscatoare la 26 de ani, chiar nu esti. Si inca un lucru, aminteste-ti cine te-a sprijinit atatia ani, desi poate si ea a vrut o viata exact ca a ta, dar a ales sa te creasca pe tine 😉 Eu sincer niciodata nu as gandi asa despre mama mea, m-a ajutat cat a putut si m-a invatat cat a putut, restul de la viata 😉
    Aaa..si sa nu uit, am citit intr-un articol ca cea mai frumosa declaratie pe care ai primit-o a fost ca ar vrea o fetita la fel de frumoasa si plina de viata ca tine. As adauga si putin superficiala si cu pofta prea mare de banuti..pacat ca tu ii faci pe seama suferintei altora.
    Cand vii cu replici de genul: sunt cel putin 12 barbati in viata mea care vor sa ma intalneasca si bla bla.. Pe bune? Tu chiar ai cititoare? O femeie adevarata niciodata nu se lauda cu cuceririle avute!!! Nu se lauda cu barbatii care i-au trecut prin pat!! Noi nu suntem barbati la o bere sa ne laudam cu ce si cum am f.. aseara.
    Ceea ce faci tu in unele articole mi se pare ca e instigare la infidelitate. Tare sunt curioasa cum te-ai simti tu, ca mama a doi copii, sa fii parasita de sotul tau la 45 pentru una de 26 de ani.  
    Si experienta aia de care tot vorbesti tu pare a fi 'capatata' de la altii, nu din viata personala..
    Succes!!

    Raspunde
    • Silvia M. 29 martie 2014

      Imi pare rau stimata d-na...stiu cum este....eu aveam 21 si m-a lasat cu copil mic de 1 an jumate ptr una mai mare dar "cu experienta"...facea trotuarul in spania...iar acum ,dupa 13 ani ,vad ca istoria se cam repeta...am 33 , insarcinata de 3 luni jumate si traiesc un calvar ,minciuna stress si violenta cu altul....deci stiu ce se simte...sper ca suntte-ti mai bine acum...ridicati-va si continuati va rog viata ,ptr copii dvstr si ptr d-vstrs,o meritati...NUmai bine va doresc

      Raspunde
    • Roxana 30 mai 2014

      Hahaha stati linistita doamna ca daca aveati dvs gandirea ei nu va mai luati un sot cu un caracter de nimic 😉 Daca erati mai inspirata si mai inteligenta(nu doar frumoasa la acea varsta) reuseati sa faceti o alegere corecta sau poate ati facut-o cine stie insa cu siguranta daca erati un pic matura erati in stare sa legati o relatie profunda si sanatoasa cu sotul de-a lungul timpului si ii puteati oferi tot ce avea el nevoie ca sa nu mai apeleze la alta .Adevarul doare ,stiu insa asta este realitatea ! N-ati fost in stare...degeaba ii faci copii unui barbat...el are nevoie de multe alte lucruri 😉 Cat despre ce a zis despre mama ei si mie mi s-a intamplat la fel...(am 25 de ani apr) Au fost alte vremuri ,alta gandire,acum regreta...i-ar fi placut sa traiasca viata mea insa...unde nu-i cap vai de picioare,a gresit insa asta nu inseamna ca n-o respect,numai ca nu-i pot urma exemplul 😉 Viata inseamna mult mai mult decat sa te sacrifici ptr un copil ! Experienta personala o capeti prin ce traiesti si da o poti capata si de la altii,asa fac oamenii inteligenti :invata din greselile altora 😉 Si ca sa inchei inca o chestie,la cei 26 de ani ai ei se poate considera atotcunoscatoare mult mai mult decat va puteti considera dvs.Faptul ca ati fost parasita la 45 de ani ptr una de 26 si mai aveti si doi copii asta nu inseamna ca si stiti ce inseamna viata cu adevarat...viata mediocra poate da insa cea de care vb Andreea nu...e prea high-class ptr dvs 😉 Numai de bine!

      Raspunde
  112. andreeacatalinatuca 28 aprilie 2013

    Ma regasesc in tot ce ai scris mai sus . Pana si in nume , Andreea Catalina ma numesc . <3

    Raspunde
  113. MirceaMuntean 15 mai 2013

    Fiecarui om i se da un Invatator-interior, in "persoana" EU-lui Superior, Supra-Eul, ... "gomboti cu prune"-sau spune-i cum doresti. In litereatura NewAge i se mai spune si: Constinta Christica, Christ-ul, Atman. Este acea voce launtrica surda care iti "vorbeste" in Suflet, atunci cand ai facut o prostie, in momentele de cumpana si de restriste, cand Mintea-ratinala a facut-o de ratza,incurcandu-te si mai rau, spunandu-ti ca asa nu se poate, ca asa nu merge, nu tu esti de vina ci celalat - cautand motivari, etc, etc, etc, si alte "bancuri".Iar atunci cind le-ai incercat pe toate, din fundul prapastiei renuntand la ceea ce stiai, asculti in sfarsit vocea Invatatorului-launtric si paaack! apare si solutia salvatoare, ca din neant. Atunci tu te-ai reintors la Sursa-Divina. Iar daca o faci permanent, asa zisul Isus s-a reintors pentru tine a doua oara, prin om si in Om...

    Raspunde
  114. RaduMotofei 12 iunie 2013

    Exprimand cine sunt eu, poate afli cine esti tu….? pe bune?! pfff prima femeie pe care au ridicat-o frustrarile :))

    Raspunde
  115. just_melucy 16 iunie 2013

    Buna Andreea! eu ma numesc Andreea Luciana,sunt din Bacau si de asemenea ma regasesc in tot ceea ce ai scris mai sus.Am 22 de ani,iar personalitatea mea este exact ca cea descrisa de tn,de pe vremea cand nu stiai incotro sa pornesti.Si tocmai pentru ca am acea personalitate,nu stiu exact ce vreau de la tn.Dintotdeauna,adik ink de cand am inceput sa vb in viata asta,am fost interesata de propria personalitate,de ceea ce voi face in viata,de cum am sa ma conturez eu pe baza intamplarilor exercitate de mn.Aqm la 22 de ani tot nu stiu scopul si durata vizitei mele pe Terra si nici nu astept sa imi prezici tu viitorul,dar totusi ai cu 4 ani mai multa experienta ca mn,mai ales ca mi-ai ajuns la inima.Ceea ce ai scris tu,este aproape perfect cu situatia debusolanta pe care o traiesc eu..Sunt impreuna cu un baiat de 4 ani.Pot sa zic ca a fost iubirea perfecta aprox 1 an si jumatate,dupa care a inceput prima cearta.Apoi a doua,apoi a treia....apoi pauza...apoi o luam de la capat,cu pauze de la o cearta la alta,bineinteles,ca altfel cred ca ma aruncam de pe pod pana aqm.Trebuie sa stii ca desi eu sunt cea care incepe cearta,recunosc,el este extrem de indiferent.Nu ai mai vazut o persoana de genul asta,iar eu sunt o sentimentala innascuta,ca tocmai am citit si art cu seductia.Si acolo ai avut perfecta dreptate,exact asa a inceput povestea noastra de dragoste,ba mai mult tin sa mentionez ca ne-am cunoscut la nunta varului meu.Deci toti numai in toale care mai de care.Oricum,sa revin.noi cand ne certam,eu plang si toata drama,dar ce ma intriga cel mai tare : Oare nu ma iubeste cu adevarat de ma lasa sa plang si o saptamana,daca pot.Eu sunt cea care deschide toate subiectele,de obicei eu sunt cea care are ceva de comentat,insa el dupa ce ne certam se baga cu nasul in pc,in aceeasi camera,prefera sa nu discute despre nimic,pentru ca dupa parerea lui nu a gresit niciodata cu nimic.El zice nu am pt ce sa-mi cer scz,chiar daca de ex ne-am injurat reciproc.Tot eu sunt cea care se baga in seama pana la urma,avand in vedere ca stam in aceeasi casa,acelasi pat,daca n-ar fi sa fac eu cv,el ma lasa toata noaptea si ziua si saptamana sa plang,pana ajung la 44 kg.Trebuie sa stii ca el este fecioara,iar eu berbec,deci e mai grav decat credeai!!! L-am iubit la inceput ca o nebuna,dar a si fost frumoasa dragostea lui,zic a fost pentru ca eu simt ca numai e in aceeasi masura.Aqm tu ai zice sa vb cu el deschis si alea....deja am facut asta si mi-a confirmat ca nu mai este cum a fost la inceput,la care eu zic,de ce nu poate fi? Eu vreau sa fie,la care el,nu mai poate fi ca inainte :(.Bineinteles c-am inceput sa plang ca nebuna,chiar daca aqm dupa ce am citit seductia,regret ca in toti anii astia am varsat milioane,trilioane, de lacrimi lumina,asa incat vederea imi este mai slabita aqm,la 22 ani ai mei.As vrea sa am curaj sa fac pe indiferenta,de fapt nu tine de curaj,tocmai mi-am dat seama ca tine de cat de indiferenta sunt eu din nascare,si nu sunt deloc.El imi zice ca il enerveaza ca plang,dar daca incetez,asta nu-l face nici o clipa sa vina la mn sa discute,sa lamurim lucrurile,NU! El tace,eu tac,televizorul merge si a mai trecut o zi plina cu lacrimi din viata meaSper ca ai inteles ce harababura am scris eu aici si despre ce este vorba,iar daca nu,pls at cand raspunzi,intreaba-ma daca ai vreo nelamurire.Chiar m-am saturat de situatia astaca ma simt vinovata,ca el imi zice ca n-a avut niciodata de reprosat nimic ( dar eu consider ca este prea indiferent ca sa vada ceva rau la mn),in schimb eu mereu am ceva ce nu-mi convine la adresa lui.Eu nu sunt de aceeasi parere,adik daca tu nu ai facut nimic,dc m-as lua de tine?nu?Dar nu recunoaste,ca nu e constient ca ceva nu merge.Nici eu nu mai stiu ce sa cred la cate zic aici,dar serios el e mai delasator,doar 9 clase (nu ti-ai da seama),nu ft multi prieteni,iar la inceputul relatiei cand l-am intrebat ce vrei sa faci in viata,in viitor ( adik se necesita si o situatie financiara cat de cat in zilele noastre),si raspunsul lui a fost NIMIC!!! :o...ok stop!! dar tu nu ai vise,nu vrei sa ai o casa a ta,o situatie buna,intreb eu....la care el,pai casa imi ramane de la mama,iar cine stie ce vise nu are,doar ca ar vrea sa-i cada bani din cer.Apropo el are 24,poate conteaza.Eu nuj exact ce vr de la tn,dar nuj nah,dati-va si voi cu parerea,poate sunt eu cea care e nebuna.Pretty please!!! 🙁 multumesc mult 😀

    Raspunde
    • Alexa 31 decembrie 2015

      Gaseste-ti pe altcineva. Este cel mai bun sfat pe care oricine ti-l poate da. Când ajungi la certuri cu înjurături nu mai are rost, chiar și de aţi fi căsătoriți... Sincer.
      Eu am renunțat la o relație de 11 ani și pot spune cu mâna pe inimă ca mi-am găsit sufletul pereche. Dar a trebuit să am curaj să renunţ la o relație in care îmi era bine (avea bani, casă, mașină), însă mai puţin sentimente și înţelegere...
      Deci....altul ! Chiar dacă doare...

      Raspunde
  116. CodrutaGreu 30 iunie 2013

    Nu cred ca e prima femeie pe care au ridicat-o frustrarile, e printre putinele femei care spun lucrul asta  liber,  fara inhibitii si fara frica ... sincer tot respectul . Mai mult decat atat daca nu constientizam suferintele, indiferent de sex, cum am putea evolua?

    Raspunde
  117. rafaelo 27 iulie 2014

    daca ajungi la aceste discuti cu tine insuti e bine ince cu tine o schimbare raspunsurile sunt la tine ,vezi cine esti ce ai decoperit in relatia pe care o ai cu tine

    Raspunde
  118. sandra 04 august 2014

    Noi femeile de multe ori simtim nevoia sa vorbim si sa ne spunem durerea si frustrarile si preferam sa o facem in prezenta oricui,dar mai sunt si unele femei precum cazul meu ,care prefera sa se inchida si sa se macine cu intrebari si sa nu mai aiba curajul sa vorbeasca cu nimeni despre ce simte si gandeste, despre ce iubeste si despre suferintele ei din trecut sau prezent...toate avem probleme in dragoste sau suntem frustrate intr-un anumit fel,fiecare dintre noi are ceva pe suflet si poate nu are linistea sufleteasca de care are nevoie...nu toate in viata reusim sa sa ne simtim implinite,desii aparentele inseala viata noastra poate fi trista si fara o doza de fericire...

    Raspunde
    • mario 24 martie 2015

      hey bine spus da cf
      draguto

      Raspunde
  119. mario 24 martie 2015

    buna ce faceti tampitelor

    Raspunde
  120. Julia Juls 11 mai 2015

    Sunt curioasa ce zodie esti...:) scorpioanca cumva?

    Raspunde

Lasa un comentariu