Ma intreb cati dintre cei care sustinem ca stim ce vrem de la viata si facem tot ce ne sta in putinta ca sa obtinem ce vrem de la viata?
M-as bucura ca tu sa te trezesti in fiecare dimineata la 07:00, sa-ti faci meditatia 40 de minute, sa te incarci pozitiv cu niste incantatii pe care le tot repeti ca sa-ti transforme gandirea limitata si negativa si te indrepti cu pofta si energie spre scopul tau in viata.
Se intampla asta in fiecare dimineata? Daca nu se intampla ce ai spus ca se va intampla vei ajunge curand sa-ti pierzi si scopul din vedere pe langa tot ce ai proiectat in caietul visurilor tale, pe panoul obiectivelor tale.
Fara determinare, disciplina, responsabilitate nu se intampla nicio minune. Poti sa mergi la sase biserici, timp de sase saptamani, sa te rogi sase ore si sa rogi alti sase preoti sa se roage inca sase luni pentru tine ca tot nu vei avea sanse sa te mariti mai repede sau sa te imbogatesti peste noapte. Nu ma crezi? Incearca! Ai incercat deja? 
Nu exista scurtatura la ce ai de facut in viata! Vocatia te cheama!
Fiecare om in lumea asta se naste cu un dar innascut, unul in special, particular, deosebit, pe care nu-l intalnesti la altul, chiar daca mai sunt oameni care fac ce faci si tu, dar nu in stilul tau, corect?
Ce faci tu cu ora ta, cu ziua ta, cu luna ta, cu destinul si misiunea ta in viata? Te intreb deoarece un om care stie unde vrea sa ajunga stie ce va face si-n ora urmatoare fara sa traisca ca un robot, dar constient ca timpul este cea mai de pret resursa. Pana aici de acord cu mine?
“Caracterul omului poate fi dedus din manifestarile lui marunte . Pentru lucrurile importante oamenii isi iau precautii ; in gesturile mici ei se manifesta dupa natura lor si fara a-si da osteneala sa se mai ascunda. Schopenhauer
Urmareste-te timp de-o saptamana, de dimineata pana seara si noteaza intr-un jurnal tot ce ai facut ca sa devii un om mai bun, mai inteligent, mai sanatos, mai atragator fizic, mai empatic, mai bogat, mai inspirat.
Si ca sa-ti fie mai usor urmareste ce stil alimentar ai notand tot ceea ce mananci, si cafeaua o notezi, daca ai servit-o cu o lingurita de zahar sau doua, apoi, am nevoie sa-mi spui cate ore petreci la cafea, in fata televizorului, pe facebook si alte retele de comunicare, ai un ceas la mana?
Noteaza daca vrei sa te ajut sa te mariti si sa te imbogatesti mai repede. Cate ore petreci cu iubitul tau, ce faceti in timpul petrecut impreuna? Sunt ore petrecute inteligent, elevat sau dormiti bustean?
Sa mergem si mai departe si sa ne cronometram si la sala, cate ore pe zi faci sala si cate calorii arzi ca sa le compari cu cele ingerate.
La munca cate ore lucrezi si cati bani faci? Merita sa lucrezi inca un an in aceeasi intreprindere? Crezi ca te satisface pe termen lung alegerea facuta?
“N-am ce face. Trebuie sa fac ceva ca sa supravietuiesc si eu in aceasta lume nebuna.”
Ai perfecta dreptate, nu ai ce face pana ce nu-ti stilul de a gandi, vorbi, comporta si trai aici si acum, fara sa te mai intorci vreodata la vechiul stil de gandire limitativ si pentru asta trebuie sa faci tot ce ti-am spus mai sus, sa te cronometrezi in fiecare secunda daca vrei sa obtii tot ce vrei de la viata.
Si daca amani transformarea vei ajunge si tu un pacient suferind de-o nevroza obsesionala care arata cam asa prezentata de Carl Gustav Jung:
Nevroza unui barbat de 30 de ani foarte destept si extrem de intelectualizat.
A venit la Jung pentru a-si lamuri nevroza, nicidecum a o vindeca, deoarece acesta era foarte bine informat si-si conspectase singur anamneza, analiza si istoria cazului sau, insa totusi nu-ntelegea de ce nu s-a vindecat, in pofida inteligentei, a studiului cu adevarat stiintific, bazat pe o lectura vasta si precisa a literaturii de specialitate in domeniu. Mai avea si-un grad remarcabil de introspectie care nu l-a ajutat sa se vindece.
“Asadar, ati citit ce am scris. Imi puteti spune de ce, in ciuda discernamantului meu, sunt la fel de nevrotic ca inainte? Potrivit teoriei ar trebui sa fiu vindecat deoarece am adus din trecut chiar si cele mai vechi amintiri.Ce refulez? Am citit atatea alte cazuri care s-au vindecat si nu detineau discernamantul meu.”
Jung i-a spus ca inca nu-si da seama care eveniment din viata sa i-a provocat nevroza obsesionala de care suferea , dar l-a invitat sa se faca mai cunoscut prin cateva intrebari. Pacientul a fost de acord si s-au apucat de treaba.
“Amintiti in biografia dumneavoastra ca iarna o peteceti adesea la Nisa si vara la St Moritz. Presupun ca sunteti fiul unor oameni instariti.”
“O, nu. Ei nu sunt deloc bogati.”
“Asadar ati castigat singur banii?”
“O, asta n-are nicio importanta. Banii mi i-a dat o femeie, are 36 si e invatatoare la o scoala elementara. Stiti, e o legatura.”
Cumva unii oameni considera ca morala n-are nicio legatura cu nevroza.:-))
Femeia cu trai modest a pus deoparte acei bani cu greu pentru a lega o casatorie viitoare, unde omul nostru n-avea niciun gand de casatorie.
Exploata financiar sarmana femeie, cu salariul ei modest de invatatoare si nu se gandea ca asta ar putea fi cauza esentiala a nevrozei sale.
A inceput sa si rada la aluzia morala absurda pe care Jung i-o puse pe tava.
“Presupuneti deci ca deoarece ati discutat aceasta situatie, celalalt factor, anume ca sunteti intretinut de o femeie sarmana nu mai exista?”
“Am vorbit cu ea despre aceasta situatie si am fost amandoi de acord ca e lipsit de importanta.”
“Considerati astfel ca banii care suna in buzunarul dumneavoastra sunt un bun castigat corect?”
Pacientul s-a ridicat nervos, a mormait ceva despre prejudecati morale si a iesit din cabinetul celebrului terapeut.
Omul s-ar fi putut vindeca daca recunoastea ca nu este un delicvent care poate trai linistit cand opereaza necurat, dar el era un intelectual care n-a reusit sa faca abstractie de nedreptatea desavarsita.
Refuland anumite ganduri neplacute noi nu facem decat sa cream un vacuum psihic care se umple zi de zi cu angoase. Intelegi de ce te sufoci cateodata?
De ce esti trista fara un motiv anume? De ce esti deprimata? De ce suferi?
De ce ai insomnii? De ce nu reusesti sa te bucuri de lucrurile marunte?
E aproape imposibil ca peste un timp cand renunti la ceva cu adevarat important pentru tine sa nu suferi fizic si psihologic. E ca si cum alegi sa renunti la pasiunea ta de a canta la pian deoarece trebuie sa-ti castigi un trai dintr-o munca mai putin placuta, dar care-ti asigura o siguranta financiara. Intelegi?
Poti sa iti hranesti si sufletul dupa orele de munca ca sa nu te trezesti peste un timp in fata unui zid pe care nu-l vei putea trece decat cu o terapie de lunga durata insotita si de anxiolitice si antidepresive. Nu uita de tine!
Alegerea vocationala este un act de curaj care te indeparteaza de restul prietenilor si cunostintelor tale si asta fiindca te arunca instant in alta lume care nu e asa de populata. La inceput vei petrece mult timp cu tine incercand sa intelegi ce ai de facut in fiecare ceas ca sa ajungi sa traiesti din vocatia ta. Nu e usor dar merita sa incerci. De ce? Fiindca e cumplit de dureros sa te trezesti peste ani si sa te intrebi cine esti si de ce suferi de-o boala incurabila sau de-o dereglare psihica nasoala.
Daca nu indragesti ceea ce faci, te rog sa schimbi directia vietii tale chiar acum, daca nu-ti place cum arati, te rog sa-sti schimbi stilul alimentar chiar acum, daca nu-ti place cum esti tratata de barbati, te rog sa iesi din aceea relatie chiar acum, daca nu produci bani la locul tau d emunca, te rog sa renunti chiar acum, daca vrei sa castigi pe termen lung sanatate, frumusete, implinire si stralucire.
Oamenii pe care tu ii urmaresti si indragesti sunt oameni care sunt indragostiti de ceea ce fac in fiecare ceas al vietii, chiar si la sala, cand antrenorul trage de ei.
Daca astazi suferi de niste simptome vizibile crede-ma ca orele de masaj nu te ajuta ca sa arati mai bine pe termen lung, daca esti afectata de gandurile si credintele tale negative, relatiile tale de zi cu zi te ajuta la fel de putin, daca nu te ocupi de tine acum, mai tarziu nici doctorii nu te vor putea ajuta. Suna grav ce-ti spun?
Nu pot sa te ajut daca tu nu renunti la ceea ce esti pentru ceea care poti deveni in scurt timp daca o iei pe alt drum, chiar acum, impreuna cu mine.
Nu pot sa te ajut daca tu construiesti cuvinte catastrofice in mintea ta, in fiecare zi, in fiecare ora, ma intelegi acum de ce sunt atat de cicalitoare cu tine?
Lucrurile din viata ta sunt create de mintea ta in fiecare secunda si vestea buna este ca tot de tine pot fi distruse aceste ganduri care-ti limiteaza existenta pe pamant.
Daca vrei sa stii ce nu ai stiut pana acum, daca vrei sa ai ce nu ai avut pana acum, daca vrei sa iubesti ce nu ai avut pana acum, daca vrei o noua viata semneaza-te mai jos cu noua ta declaratie de independneta si scrie-mi de dimineata ce obiceiuri implementezi si cum ai sa te pedepsesti daca nu te tii de noul tau stil de viata.
Ma urmezi?
Pe curand, Andreea
Multumesc pentru acest articolul. Pentru mine a venit ca o semnal de alarma!
O zi frumoasa va doresc si mult succes in tot ce faceti! Dariana
Foarte frumos articol si ...educativ.
Dar ce te faci cand esti intr o relatie de 19 ani,in care sunt implicati si 2 copii,iar aceea relatie este compromisa?Intrerupi relatia?!
Eu apreciez mult ceea ce scri,dar nu se aplica tuturor...unii dintre noi nu stim,nu putem sa iertam...si nici sa trecem peste barierele care s au ...lasat!Maria
Maria,
Stii vorba aia, mort la 40 de ani, decedat la 70 de ani? Nu vreau sa cred ca astepti sa moara relatia sau unul dintre voi ca sa te bucuri de viata. Ma intreb ce invata doi copii din experienta trista a doi parinti? Avem impresia gresita ca ei nu vad cat de tristi suntem in relatie si eforturile ce le facem ca sa ne toleram...Gresit! Cel mai frumos cadou pe care i-l poti face copilului tau este sa-i oferi o mama si-un tata fericit, chiar de ii vad separati. Ei invata de la voi despre iubire si viata. Ce le-ati aratat pana acum? Poate merita sa meditezi...daca la tine ai renuntat, poate ei mai au o sansa. Eu iti doresc multa inspiratie si iubire, Andreea Sent via BlackBerry from Vodafone Romania
buna andreea!.. imi plac foarte mult articolele tale. in legatura cu acest articol ... sau mai bine zis cu acest indemn catre cititoarele tale..ce te faci cand trebuie sa muncesti ca sa te poti intretine si cand seful tau ...dupa ce munceti o zi de ajungi cu picioarele umflate acasa iti spune ca vrei si bani multi pe munca putina??? ce poti face atunci..iti dai demisia si cauti altceva?? eu sunt studenta. pana acum la toate interviurile la care am fost m am izbit de acc raspuns: ne pare rau dar nu aveti experienta! E foarte greu si crede ma ca acum imi vine sa plang cand stiu ca iar trebuie sa ma duc la servici si sa ma intoarc diseara cand eu nici nu ma mai pot tine in picioare..
mi-au placut intrebarile tale si mi-ar place sa iti zic un lucru luandu-ma pe mine ca exemplu...am lasat in tara o cariera de contabil si relatii comerciale si am plecat in strainatate sperand la mai bine insa aici am pornit de la zero, facand menaj si ocupandu-ma de copii si batrani insa sunt fericita caci bucuria lor, faptul ca mi-am facut lucrul bine m-a ajutat, iar astazi dupa trei ani o iau iarasi de la zero caci vreau sa imi urmez visul, de a deveni avocat sau jurist insa nu renunt. Faptul ca intr-o zi vei reusi sa te realizezi te ajuta sa depasesti aceasta perioada in care esti deprimata si simti ca nu mai ai nici o putere, ca totul se prabuseste. Esti puternica mai mult decat crezi, asadar acorda-ti cinci minute, o ora, o zi, odihneste-te, fa-ti placere uitand de tot apoi intoarce-te pregatita sa ajungi unde ti-ai propus.
Te felicit pentru curajul tau de a-ti urma visul si te imbratisez cu drag! Sent via BlackBerry from Vodafone Romania
Inteleg prin ce treci si sunt sigura ca-ti este foarte greu sa ramai sau sa pleci in cautarea unui alt job dar nu prea ai variante si asta deoarece nimeni nu ne scuteste de munca doar daca suntem cazuri disperate, internate in vreun spital de urgenta sau boli mintale. Si cum spre fericirea noastra nu suferim de nicio dizabilitate ne indreptam cu incredere spre ceea ce vrem sa realizam in viata. Ce ti-ai pus in minte? Ce vrei sa traiesti? Care-i visul tau? Te invit sa visezi un pic si sa alegi ce ti se potriveste, scumpa mea. Totul e in tine! Sent via BlackBerry from Vodafone Romania
Andreea, cresc si ma educ cu fiecare articol scris de tine... iti multumesc pt existenta schimbarii mele.
Diana,
Eu iti multumesc ca esti aproape de mine si de femeile care stiu ce vor de la viata. Sunt mandra de voi! Succese si multa iubire! Sent via BlackBerry from Vodafone Romania
Draga Andreea, ador articolul tau si te urmaresc cu placere si sincer invat multe lucruri! Eu sunt intr-o relatie cu un tip care m-a trezit bine la viata, sa zic asa si m-a adus in situatia sa imi pun intrebari cu privire la mine. Astazi, la sase luni de cand il cunosc ma simt schimbata, ma simt frumoasa, in curand imi schimb locul de munca caci de doua luni de zile m-am decis sa imi urmez visul tineretii, acela de a lucra in juridica asadar urmez doua cursuri de reformare profesionala; nu am timp de sala de gimnastica asadar mi-am adus sala la mine acasa cumparandu-mi o bicicleta si o banda rulanta; m-am decis sa ma iubesc si sa fiu eu insami insa tot mai am dificultati caci trebuie sa las timpul deasemenea sa isi faca lucrul sau...caci acest barbat intruchipeaza pentru mine tot ce imi doresc. Eu am 30 ani, el 38 si am impresia ca il cunosc de o viata si spun cu mana pe inima ca dragostea ce resimt pentru el nu am simtit pt nici un barbat pana astazi, in sensul cum spui tu uneori, de exemplu nu resimt gelozie ca altadata caci ma consider o femeie de valoare si merit ce e mai bun. Si totusi, cred ca zilele acestea cred ca am facut o nebunie, caci mi-a telefonat cerandu-mi sa il urmez undeva la ocean pentru a petrece cateva momente cu el si cele doua fetite ale lui (dintr-o relatie anterioara si se lupta sa ia tutela). Reintalnirea a fost minunata, i-am cunoscut fetitele pt prima data, adorabile, pline de caldura, atata dragoste ce nu am vazut niciodata intr-o familie la noi in tara (in prezent in Franta). Am trait atat de intens aceasta intalnire timp de doua zile, m-am simtit atat de emotionata, timida, imi era teama sa ating aceasta "bula" de bunatate, nu stiu cum explic aceasta. Desi nu vreau sa ma gandesc la ce gandeste el despre mine acum, imi e greu caci el ma stie o femeie dezghetata sa zic asa, iar acum aceasta timiditate, emotii care m-au invadat si am fost un pic stangace, eu care ador copii. M-am simtit ranita cand el mi-a spus ca atunci cand voi fi mama voi intelege! Am facut ce am crezut ca e mai bine si nu am remuscari si sper din inima ca el a vazut aceasta! Mi-ar place sa iti cunosc opinia cu privire la istorioara aceasta. Va imbratisez si va dor!
Imi place foarte mult articolul, este fff motivant . Bravo Andreea, esti minunata! Ne aduci mereu cate un strop de motivatie, speranta si ne umplii sufletul cu gandurile tale constructive si frumoase.You are the BEST!
Buna Andreea, si articolul acesta e minunat. Ai puterea de-a trezi omul la realitate.
Eu mi-am propus sa fac ceea ce am zis ca fac, daca nu ma mustrez foarte urat.
Iti doresc tot binele.
Motivatinal articol,felicitari:).Andreea avand in vedere ca puterea exemplului este cea mai elocventa,te rog sa ne ghidezi o zi din viata ta,o saptamana din viata ta,cum decurge ea,cum iti gestionezi timpul,astfel incat acest lucru putandu-ne inspira si pe noi,si poate chiar ajuta cu adevarat:).Multumesc si la cat mai multe succese in continuare:)!
imi place foarte mult andreea articolul tau..imi place felul in care te exprimi..vocabularul pe care il folosesti..si faptul ca ne dai tarie,noua,fetelor...
Buna Andreea..Iata ce obiceiuri imi implementez eu..Dimineata la 7ma trezesc si 25 minute alergare...vin acasa,dus repede,micul dejun si un pic de timp pt dezvoltarea mea personala..dupa aceea ma duc un pic la munca(sunt multumita de cat castig la munca pe care o fac)seara o ora sala..Timpul incerc sa-l petrec productiv(.privesc filme motivationale,ies in natura sa-mi incarc bateriile.),insa mai am si mici scapari cand imi iau liber cateva zile de la programul strict..Dar perseverez si asta e cel mai important..Am noroc si cu Pera si cu "impulsul" lui de milioane..Esti minunata Andreea..Te felicit!
Citesc cu interes articolele tale si incerc pe cat posibil sa le urmez imi e un pic greu fiindca sunt mamica de aproape 3 luni si ptr ca m-am obisnuit sa traiesc din salariul de educatoare ,dar pentru fetita mea si pentru mine voi face tot posibilul sa-ti urmez invataturile.,... multumesc pentru toate email-urile. Sanatate!!!
Buna andrea superb articol sigur ma va ajuta!!!