De ce iubirea nu invinge betia, infidelitatea si iesitul cu baietii?
Cauti un barbat cu gene bune? Crezi ca-l cauti unde trebuie? De un barbat ai nevoie ca sa regasesti fericirea pierduta? In lipsa lui iti lipseste stralucirea?
Un dialog frecvent intre ea si el:
“Ce facem in seara asta? “
“Nu stiu ce faci tu dar eu am sa ma imbat.”
Cum raspunzi la dorinta asta “nobila” a iubitului tau?
“Vreau sa petreaca timp cu mine, vreau sa renunte la betia de week-end, vreau sa-mi fie fidel. Cer prea mult de la o relatie?”
Sigur ceri ceea ce el nu-ti poate da. Asta nu inseamna ca el e un tiran care savureaza fiecare criza de gelozie de-a ta, dar sigur pe undeva exista o anumita incompatibilitate.
Femei frumoase si inteligente asteapta de la partenerul lor sa le satisfaca toate nevoile.
Pai, in cazul asta, mai sunt ele inteligente si cat timp se vor mai simti frumoase?
Cum il primesti pe iubitul tau cand paseste pragul casei cu miros de mici si bere dupa o noapte petrecuta cu prietenii lui retardati?
Faci scandal? Esti revoltata? Il ameninti cu despartirea? Ce strategii aplici ca sa te aleaga pe tine in locul obiceiurilor lui marunte de sambata seara?
“Sunt dezamagita de tine! De ce nu tintesti mai sus? De ce te irosesti in iesiri ieftine?”
“Daca nu iese la o bere, e la fotbal cu aceiasi incompetenti si daca e in casa navigheaza pe internet. Eu nu stiu cum sa-i insuflu obiceiuri mai elevate. Cum ar fi sa-l vad citind o carte?Ar fi poate preludiul cel mai dorit de mine insa el citeste atent doar rubrica sportiva.”
Aceasta relatie poate continua?
Se poate ca peste o vreme sa-l gasesc in mana cu Shakespeare si Dostoevski? Sau macar cu-o mana pe bere si cu una pe Dostoevski? Se poate dar se si poate sa nu-l mai vezi deloc dupa o vreme in care in loc de mic-dejun tu-i servesti inca o critica aspra.
Mituri, vise si frustrari
El e un porc, egoist ca majoritatea barbatilor. Nu se gandeste decat la propriul confort.
Eu mai degraba as zice, el stie ce vrea, tu nu stii ce vrei. De aici se numara frustrarile.
De ce continui sa bati mereu la o usa la care nimeni nu-ti deschide?
Si-mi vine in minte o poveste sugestiva vis a vis de lipsa ta de cunoastere personala.
Un cuplu sarbatoarea nunta de aur si nevasta se trezeste ca-n fiecare dimineata sa pregateasca bucatele pentru sotul ei scump si drag. Si cum acesta este un impatimit al painii cu unt, ea isi spune ca pentru aceasta aniversare de 50 de ani isi daruieste ei partea crocanta pe care intotdeauna i-o oferea sotului : “Astazi, in sfarsit vreau sa ma bucur eu de aceasta delicatesa.”
Intinde untul pe jumatatea crocanta de sus si pe cealalata i-o da sotului. In ciuda asteptarilor ei, el a fost foarte multumit, i-a sarutat mana si i-a multumit: Draga mea, astazi mi-ai facut cea mai mare bucurie a zilei. De peste 50 de ani n-am mai mancat partea de jos a chiflei, care-mi place cel mai mult. Intotdeauna, m-am gandit ca ar trebui s-o mananci tu, fiindca-ti place atat de mult.”
Ce zici de asta, draga mea? Destul de frustrant, nu-i asa?
Intotdeauna faci ce vrea celalalt? Si niciodata nu faci ce-ti place tie? Ca la final sa-i reprosezi ca existenta alaturi de el a fost un cosmar si-o povara?
Barbatii sunt egoisti. Femeile sunt proaste.
Cine-i de vina ca tu nu te gandesti deloc la tine si mereu la el?
Mi-am sacrificat placerile si cariera pentru el si nenorocitul m-a parasit pentru alta.
Si vina cui este, frumoasa mea? Iesi inaintea lui, ii satisfaci nevoile ca sa obtii un multumesc si-o plecaciune si asta fiindca viata ta e guvernata de ce zic ceilalti, de cum te privesc, de impresia buna ce-o faci fiindca tu esti o fata buna care se gandeste la toate si la toti, iubit, prietene, familie, catel si purcel. Asta-i motivul pentru care esti o frustrata azi.
Si daca vezi ca omul n-are ce-ti da, de ce nu cauti in alta parte ce stii ca vrei de la un barbat. Te-am ametit? Si eu m-am imbatat de atata asteptare si frustrare.
Astept sa vad femei care stiu ce vor si care resping frustrarea de a ramane langa un barbat care nu raspunde nevoilor lor primare. Care sunt aceste nevoie principale? Exista si nevoi secundare?
Pai, daca tu vrei sa bei un pahar de vin cu el la un restaurant cu specific mediteranean si el iti spune sa mancati mici si sa beti o bere la terasa lui preferata frumos amenajata cu o imensa plasma de unde poate urmari si meciul serii sigur peste un timp aceasta nevoie secundara va deveni principala si nu foarte departe se va semna si despartirea voastra.
Poti raspunde pozitiv la urmatoarele intrebari?
Este el barbatul de care am eu nevoie?
Avem noi valori si credinte comune?
Sunt multumita de dinamica dintre noi?
Au trecut doi ani de convietuire si inca am pofta sa merg inainte?
Ma exprim sincer, liber asa cum sunt langa el?
Imi dau voie sa ma port copilaros, sa gresesc, sa ma indoiesc?
Sunt spontana, autentica, nebuna, indrazneata in relatie cu tine?
Imi exprim sentimentele fata de tine, ca sunt de iubire sau furie?
Iti comunic intotdeauna ceea ce-mi place sau displace la tine?
Am incredere in tine si actiunile tale? Tu ai in mine?
Stiu ca la fel ca mine, si tu hranesti zilnic iubirea noastra?
Langa tine ma simt mai puternica, mai frumoasa, mai artista?
Acord eu atentie, grija, iubire partenerului meu? Dar el?
Alaturi de tine imi dezvolt potentialul uman? Sau ma tii pe loc, sau mai rau, regresez?
Ne construim caminul in varf de munte, la mare, impreuna?
Iubirea noastra inspira si motiveaza restul lumii?
Cautam sa ne surpindem mereu unul pe celalalt, ne pasa unul de celalalt?
Daca nu te insoteste la shopping, la piata de legume si fructe, la coafor sau la cosmetica nu-i poti baga de vina omului, fiindca asta nu te lipseste de respect si iubire. Nici macar daca o evita pe maica-ta, care nu-l suporta si i se citeste asta in privire, nu-l poti acuza de nepotrivire de caractere. Dar daca raspunde la intrebarile de mai sus chiar este barbatul potrivit tie.
Si-atunci cum descopar daca el e cel mai potrivit pentru mine?
Crezi ca o sa afli asta vreodata? Nu se spune ca cel mai potrivit barbat pentru tine este urmatorul? Hai ca ma distrez azi alaturi de tine. 
Depinde de ce vrei sa traiesti alaturi de un barbat. Eu zic sa vezi in prima faza daca nevoile tale principale sunt satisfacute si cand spun nevoi, spun, respect fata de ceea ce esti si faci in cuplu, iubirea sa locuiasca cu voi in casa si daca si mai da semne de afectiune, suport si grija e omul potrivit pentru tine.
Ce? De ce sa ma multumesc cu putin cand pot sa am totul de la un barbat?
Da! Si tu te incadrezi in categoria femeilor vesnic nemultumite si frustrate.
Cand vreodata o sa faci casa cu un mit?
Niciun barbat n-o sa le aiba pe toate, n-ai sesisat ca daca are brevet de bun amant n-are legitimatie la biblioteca?
Sau daca aduce multi bani acasa incepe sa lipseasca tot mai des din cuplu?
N-am intalnit intr-un singur barbat toate asteptarile mele si nici n-astept vesti mai bune.
Barbatul potrivit mie este cel care astazi imi satisface cateva nevoi sufletesti de bun simt.
Femeia de azi se cupleaza cu promisiunea unui barbat mai des decat sa se aseze langa un barbat care-i promite s-o iubeasca asa cum este.
Femeile fericite seamana intre ele, insa cele nefericite sunt nefericite in felul lor.
Care-i povestea ta de iubire? Cat de des nevoile tale si ale lui s-au suprapus?
Tare m-as bucura sa aud si povestile fericite la fel cum ma astept sa le citesc si pe cele mai putin fericite. Se intampla prea des sa traim in amagire si asta fiindca cerem prea mult de la cine n-are ce oferi. Unii barbati nu pot scoate din propria fiinta mai mult decat sunt.
Si pe aceste femei eu le intalnesc, pe cele care-s satule de viata lor si ele nu-nteleg ca au ajuns in acest punct mort, tocmai datorita pretentiilor lor. Ele singure si-au tras covorul de sub picioare. Nu te mai astepta ca intr-o zi partenerul tau sa devina presedinte de banca cand el inca e somer. Nu-l mai trimite la sala ca sa te stimuleze estetic si erotic, ia-ti un barbat deja lucrat si definit. Eu ti-am dat cateva exemple de bun simt dar lucrurile in realitate stau si mai rau, exigentele stupide ale femeilor suna deplorabil.
De ce sa mearga el cu baietii la distractie si eu sa-l astept acasa?
Pentru ca tu n-ai o lista de hobby-uri cu care sa te indeletnicesti cat timp e cu baietii la o bere. De ce sa-i restrictionezi viata barbatului tau? Din cauza ca tu esti prea banala?
Si-acum o sa-mi spui ca tie iti pare normal ca timpul liber sa-l petreceti impreuna si-ti raspund ca si mie imi pare o nevoie corecta, dar asta nu inseamna ca pentru restul vietii el sa ramana fortat langa tine fiindca tu suferi de singuratate sau n-ai o relatie buna cu tine.
Si daca el mai tot timpul e afara, departe de tine, atunci m-as intreba, in locul tau, daca eu nu cumva sunt o persoana care nu inspir, din contra resping prin ceea ce sunt si fac.
De foarte putine ori ne oprim pret de cateva momente sa ne analizam pe noi, dar cumva, mai tot timpul ii gasim de vina partenerului pentru insatisfactia maritala. Nu e ciudat?
Nicio fiinta umana nu este o insula, ne spune Osho.
Majoritatea femeilor gandesc ac daca isi intalnesc jumatatea s-au scapat de necazuri, singurate, frustrari si kilograme-n plus. Corect pana aici?
Afla ca el nu este un colac de salvare. Sigur ca asa pare la inceput de drum, mai ales daca ai norocul sa ai parte si de-o poveste erotico-senzuala si romantica deosebita.
Eu din ceea ce am trait si vazut pana acum iti sugerez sa nu devii dependenta de prezenta celuilalt si sa-ti spun de ce e gresit ca prezenta lui sa-ti stabileasca nivelul de incredere si stima de sine.
Pentru ca, asa cum ai vazut si trait pana acum, dupa fiecare despartire ai suferit, mai mult sau mai putin, dar ti-a trebuit timp ca sa-ti construiesti din nou identitatea personala. Ma-nsel? Nu prea primesc mesaje de bucurie si exaltare dupa o despartire, in schimb aud de la fiecare femeie povestea suferintei si-a cautarii disperate. Asa cum am spus mai sus o femeie nefericita e nefericita in felul ei, una plange dupa el si cauta strategii sa-l aduca inapoi, alta intenteaza divortul si cauta sa-l calce cu masina, alta ii urmareste amanta.
De ce sa ajungi si tu aici? De ce sa nu-ti traiesti propria viata? De ce faci aceleasi greseli pe care ti-ai jurat ca n-ai sa le mai faci? De ce renunti la tot ce ai cand il intalnesti? Prieteni, pasiuni, ingrijirea trupeasca? De ce ramai in asteptarea lui? Vrea sa plece afara la joaca? Duca-se! Trei ore? Trei zile? Ce zice despre tine faptul ca alegerile lui te frustreaza?
El nu este colacul tau de salvare. Inoata in apele tale!
Daca nu esti multumita de ce traiesti alaturi de el inseamna ca apele in care inoti sunt atre tulburi si ce ai de facut este sa le limpezesti singura. De ce singura? Fiindca el cand te-a intalnit nu ti-a jurat ca o sa se ocupe si de distractia ta permanenta si constanta.
Nu-mi sari in cap, nu stramba din nas si nu-mi spune ca eu nu stiu cu ce barbat traiesti.
Daca nu te agreseaza verbal si fizic, daca nu te priveaza de suport, afectiune, sex si iubire, daca nu te neglijeaza cu lunile, anii, inseamna ca ai alaturi un barbat bun.
Nu vine cu tine la shopping, la yoga, la cafea cu prietenele tale, la opera, la sindrofii?
Tu n-ai cu cine altcineva merge? E chiar nevoie sa-l ai alaturi de fiecare data?
Barbatii sunt infideli.
“Nu pot tolera o infidelitate. Daca ma insala il parasesc, divortez, il pedepsesc.”
Si asta intra in categoria miturilor si frustrarilor tale. Chiar nu ti s-a intamplat sa-l ierti? Ma intreb daca pe fiecare barbat il parasesti ca te-a inselat, cati barbati vei avea pana la sfarsitul vietii?
Nuta spunea ca, fidelitatea impusa este ca un film prost de la care nu iesi pentru ca nu ruleaza altul mai bun si pentru ca-ti pare rau si de banii platiti. E greu sa generalizam si din pacate femeile fac asta in fiecare zi, nu exista garantii si nimeni nu semneaza un contract de fidelitate cand intra in relatie, nici barbatul si nici femeia.
Se zice ca barbatii insala mai des, corect? Dar acestia cu cine fac sex, cu maimutele?
Relatiile de iubire sunt mai mult proza decat poezie si asta o confirma fiecare femeie care a trecut cel putin printr-o despartire. Iubirea nu tine locul nevoilor tale sau ale lui. Fiecare are nevoi pe care nu le poate ignora. Si cand nevoile voastre sunt in disonanta poezia zboara pe geam si frustrarea si suferinta se instaleaza.
De ce ne purtam cu atata imaturitate in iubire? De ce nu-ti inveti lectia iubirii?
Nimic nu-i permanent in iubire, in viata. Totul e schimbare, reinventare, reimprospatare.
Iti ofer cinci strategii care te ajuta sa inlaturi suferinta din viata ta amoroasa:
Nu-ti supraestima relatia, niciodata!
El poate pleca, cu alta sau in ceruri. Si tu ramai, celebra parasita si depresiva. “De ce nu m-am asigurat? De ce nu l-am santajat? De ce l-am lasat sa plece in pat la alta?”
Intrebarea mea este, de ce l-ai fi retinut? Sau de ce ai uitat de tine in timpul asta, nicidecum de ce l-am lasat sa plece la alta. Duca-se, cu blonde, inalte, slabe..
Viata are valoarea pe care tu i-o dai. Si daca viata ta se invarte in jurul unui barbat, poti sa-ti dai seama ce valoare are viata ta? Am incredere in inteligenta si intuita ta..:-)
Incearca inca de la inceput sa fii tu insati!
Arata-te la fata, fecioara sau vrajitoare, inca de la inceput spune-i cine esti, cum traiesti si cum te astepti sa fii iubita. Indrazneste, daca nu vrei ca peste ani sa-ti spuna c-a dormit in pat cu-o inselatoare, o seducatoare, nu cu femeia de care avea el nevoie. Intelege ca fiecare cauta partenerul potrivit, ca e cel mai bun, sau mai putin bun, fiecare vrea sa fie acceptat asa cum este. Si daca el nu te accepta asa cum esti, crezi ca are rost sa te irosesti? Sau daca tie iti vine greu sa-i tolerezi iesirile la bere si telurile marunte eu zic sa nu te amagesti.
Adu-ti intotdeauna aminte de visul tau!
Daca pleaca la alta, tu cu ce ramai in afara de suferinta si regret? Cand usa se inchide pentru totdeauna ce faci? Cat timp petreci asteptand sa sune, sa se intoarca inapoi?
Cate manuscrise rasfoiesti ca sa-l aduci inapoi? Cate femei parasite cunosti?
Statistica e lipsita de sunetele pianului, rata divorturilor canta in locul iubirii si tot asa.
Ce stii sa faci cel mai bine? Sa fii iubita, amanta, sotie? Crezi ca ajunge sa te tii departe de suferinta? Experienta mea personala te indeamna sa te desavarsesti tot timpul, daca vrei sa n-ai surprize, dar tu stii mai bine de ce esti in stare. Poate esti obisnuita cu durerea.
Traieste-ti viata sociala, spirituala, mentala, sexuala si-n prezenta lui.
Nu te opri niciodata din trait, fa tot ce-ti place, asculta-ti sufletul, el isi cere drepturile, nu le anula fiindca acum ai o relatie si asta iti consuma tot timpul. Ai o viata bogata? Inca nu?
Aglomereaza-ti-o! Fa-ti de lucru. Iesi in lume. Danseaza. Doar in lume, in intalnirea cu sufletele poti descoperi cine esti cu adevarat. Stii ce poti? Nu stii nimic, din moment ce stai la umbra unui barbat. Viata te asteapta s-o dezbraci de obscuritati si incertitudini. Si asa iubirea nu stii cand apare sau cand dispare, traieste viata cu pofta, cu nebunie si indrazneala. Esti pregatita de marea aventura a vietii tale? Arunca-te in gol, experimenteaza! Fa tot ceea ce ti-a fost frica sa faci pana acum.. ai curaj? Eu stiu ca da!
Creste-ti indicatorul fitness!
Dupa ce-si rup barbatii gatul? Care-i primul lucru care-l atrage la tine? Indicatorul fitness, nu personalitatea si nici nivelul de inteligenta, crede-ma. Cum te gasesc peste cativa ani de relatie? Ingrasata, devitalizata, disperata? Eu cresc personalitati si pe tine te vreau in varful piramidei. Cum te ingrijesti de trupul tau, de mintea ta?
In fiecare zi faci exercitii mentale si fizice? Fara sa vrem inconstientul nostru este bombardat de informatie si programat pentru competitie. Cumperi tabloide? Cum iti mentii stima de sine crescuta in lumea nebuna in care traim? Tu cum obtii acel efect de photoshop? Ajung sa cred si eu ca relatiile pe tremen lung ingrasa, zi-mi ca nu-i adevarat.
Iubirea este o experienta estetica, fiecare vrea la brat cel mai de succes model. Una din nevoile centrale ale fiintei umane este nevoia de a fi important, prin ceea ce suntem sau prin ceea ce devenim la bratul celui iubit. Indiferent de varianta, cautam sa fim priviti.
Ma opresc aici c-am vorbit destul, acum vreau sa te aud pe tine si te invit sa-mi povestesti despre tine si iubirea ta, esti o femeie fericita sau nefericita in cuplu? Si daca esti nefericita spune-mi in ce fel esti, ce-ti lipseste ca sa te simti implinita alaturi de partenerul tau.
Succese si iubire!
Pe curand, Andreea
mie imi lipseste partenerul
Mereu verific mail-ul si astept cu nerabdare articolele tale...pur si simplu ma ajuta sa reflec asupra mea, sa ma regasesc.
si nu ma mandresc cu asta, dar realizez ca singura ma adancesc in aceasta poveste si nu fac nimic pentru a-mi fi mai bine.
Daca sunt fericita sau nefericita in cuplu?....imi caut nefericirea singura cred
Iubesc de 2 ani si mereu astept ca el sa isi faca planurile si programul dupa mine, sau cer sa fiu inclusa in viata lui, ma consum si sufar cand sunt singura si nu stiu nimic de el, am inceput sa am nevoie de control asupra relatiei, asupra lui, am prea mult timp liber, simt ca nu fac mai nimic cu viata mea si nu evoluiez....dar astept minuni...ca el sa fie mai interesat de mine...abia cand citesc articolele tale imi dau seama ca eu nu fac nimic sa il atrag...mereu reprosez...ma supar ca nu are timp pentru mine, dar poate nici nu il motive, nu il atrag, pentru ca am crezut ca e suficient sa imi doresc sa fiu cu el...si totul va fi bine, dar el are viata si pasiunile lui, si eu nu am nimic...e trist...si inca nu stiu cum sa ma mobilizez si sa ma trezesc din starea asta, poate ca primul pas e facut si am constientizat....dar trebuie sa si actionez.
mda, cam asa sunt si eu, dar la inceputul relatiei nu eram chiar asa..sunt tipul de fta careia ii plac relatiile de durata nu pasagere..si totusi , acum, cand am gasit jumatatea care ma completeaza, care ma accepta asa cum sunt in toate felurile posibile, eu nu sunt multumita de mine. clar la mine e prb...ma simt..goala pe dinauntru si atunci ma intreb...cum poate el sa ma iubeasca daca eu nu ma iubesc?
ma regasesc perfect in "lui, ma consum si sufar cand sunt singura si nu stiu nimic de el, am inceput sa am nevoie de control asupra relatiei, asupra lui, am prea mult timp liber, simt ca nu fac mai nimic cu viata mea si nu evoluiez"...trebuie sa ne MOBILIZAM!
Andreea esti geniala ,intotdeauna am invatat lucruri extraordinare de la tine.Multumesc mult !
O relatie frumoasa se construieste, nu se gaseste pur si simplu sau pica din cer.
Si de la tine Andreea am retinut o idee grozava ”tu esti cea care iti construiesti viata, relatia prin atitudinea ta;femeia subiect actioneaza, femeia obiect asteapta”.
Mare adevar...
Eu as mai adauga faptul ca pentru a avea o relatie reusita trebuie sa faci mici ajustari in fiecare zi. Sa nu te culci pe o ureche crezand ca va merge bine din inertie - sau pana la adanci batraneti.
O relatie frumoasa se construieste, nu se gaseste pur si simplu sau pica din cer.
Si de la tine Andreea am retinut o idee grozava ”tu esti cea care iti construiesti viata, relatia prin atitudinea ta;femeia subiect actioneaza, femeia obiect asteapta”.
Mare adevar...
Eu as mai adauga faptul ca pentru a avea o relatie reusita trebuie sa faci mici ajustari in fiecare zi. Sa nu te culci pe o ureche crezand ca va merge bine din inertie - sau pana la adanci batraneti.
SUFERI?AI TRECUT PRIN ASTA?SAU?Altfel de unde stii despre discutia respectiva sincer eu nu am avut-o niciodata ,,, in orice relatie intervine monotonia da nici in halul ala,,,,totusi,,,ce ai scris tu se intampla dupa cativa ani de casatorie knd apare bebelul si femeia arata de 4 ori k inainte,,,
Femeile/Barbatii asa cum tii formezi asa ii ai,,,,deci,,,e vina noastra
Sincer nu sunt deacord cu nimic din ce ai spus tu,,,pentru ca nu descrii o relatie normala ci o casatorie ajunsa la pragul mort,,,
LASA-TE DE SCRIS ESTI VARZA FATO
e foarte adevarat ceea ce spune Andreea! Se intelege ca esti dintre cei care nu
intelege adevaratele probleme ale casatoriei si mai ales ca le are....sau le va avea.. candva... le neaga.. caci el este perfectul! orice frustrare si nemultumire..incepe cu o negare.. as cum este si comentariul tau... in al doilea rand, cum indraznesti sa murdaresti cu vb de genul: "lasa-te de scris, ..." pagina aceasta si oricare alta pagina. daca nu din respect pentru Andrea, macar respecta-ne pe npoi, ceilalti care-i citim articolele.
Frumos articol
Ai atins cateva puncte sensibile 
Am o relatie cu un evitant, eu fiind jumatate evitanta, jumatate securizata. Din cauza firilor noastre, relatia este libera... desi eu uneori as vrea mai mult, uneori am nevoie de spatiul meu. Sa`ti spun cum decurge o seara libera pentru amandoi. Eu ies cu prietenele in oras si apoi in club, el iese cu baietii si bea.. Intotdeauna el face primul pas si dupa ce petrece timp cu baietii, pe la 2 noaptea imi da mesaj si ma intreaba ce fac. Eu ii spun in ce club sunt si el vrea sa ne vedem. Eu ii spun ca eu ma distrez foarte tare cu fetele si o sa ne vedem in 30 de minute, o ora, sau chiar maine seara. El se supara ca nu`l aleg pe el, dar neavand alta alternativa accepta si ne vedem cand termin eu cu distractia. Uneori ne vedem dimineata, uneori sunt total indisponibila..
In timpul zilei fiecare are programul lui si activitatile lui..
Asta este libertatea de care eu am nevoie si de care el are nevoie. Ma bucur sa`l vad fericit si in largul lui, sa stiu ca s`a bucurat de placerile astea barbatesti iar eu de placerile mele si de grupul meu de prieteni. Nu imi doresc sa`l constrang pentru ca nu as putea sa fiu constransa. Ne simtim foarte bine impreuna, mai fac eu pe interesanta uneori si par nemultumita de anumite chestii pe care le face, dar asta doar ca sa`i mai dau din cand in cand un fel de siguranta ca`l plac
Intrebarea este : oare gresesc cu atata libertate? E prea multa? Ma simt bine asa, poate mi`ar placea sa zica intr`o seara "azi stam acasa, doar noi doi ", insa daca s`ar intampla si a 2 a oara as fugi mancand pamantul. Se intampla sa se supere el pentru ca aleg altceva in locul lui si desi uneori poate n`are chef sa iasa in oras si are chef sa stea cu mine, ii e teama sa arate asta, se teme de un refuz, asa il simt. Insa daca incerc eu sa fac un pas in acest sens, simte nevoia sa ma bareze.. Nu stiu cum e mai bine, o parere m`ar ajuta
Doamne, ai atata dreptate!!!! Toate stim lucurile acestea, toate le simtim in sufletul nostru, dar niciodata nu le dam glas...ar fi bine sa incetam sa ne mintim pe noi insene...sa stim ce ne dorim de la viata si ce putem si ce nu sa acceptam de la partener..E drept ca perfetiunea nu exista, nici macar noi nu suntem perfecte, dar intotdeauna trebuie sa ne gandim cu ce anume putem sa traim si cu ce nu.
E prima data cand scriu un comment pe site-ul tau. In care de multe ori ma regasesc. Si fac cate ceva in privinta asta. Daca gasesc o idee care mi se potriveste o pun in aplicare. E atat de simplu.
I'm a single woman. Sper ca by choice. Scuze pt. rom/english, dar e potrivit contextului.
Vroiam doar sa punctez ideea articolului tau. Daca nu ne simtim bine in pielea noastra, de ce asteptam ca altii sa se simta bine cu noi?
Fiecare caz e particular, fiecare alege ceea ce i se potriveste.
Mult succes in continuare!!!
Atâta înverşunare şi revoltă. De ce? Ai să-mi oferi ceva mai bun, mai complex decât ceea ce-mi oferă Andreea? - fac referire la ultima propoziţie "LASA-TE DE SCRIS ESTI VARZA FATO" --fiecare are dreptul la opinii pro şi contra, dar exagerezi.
hai sictir. nu citi daca nu iti place, nu te obliga nimeni.
Imi place articolul. m-am regasit in el... Multumesc Andreea! multi oameni, foarte multi nuu au inteles ca fericirea depinde doar de noi insine...
Iese la bere cu colegii lui retardati = socializeaza!
Iese la fotbal = face sport, miscare, probabil e si in forma!
A socializa si a face sport sint lucruri pozitive. Nu stiu de ce va plingeti.
Eu sint un tip cu "preocupari elevate" si mi-as dori foarte mult sa am o usoara dependenta fata de un sport ca fotbalul. Contabilul meu joaca fotbal. Are 34 de ani ca si mine, si este intr-o forma excelenta, nu ca mine care am burta.
La fel si cu socializarea. Mi-as dori sa socializez mai mult, dar.. nu am nici chef si nici timp!
Iese la bere cu colegii lui retardati = socializeaza!
Iese la fotbal = face sport, miscare, probabil e si in forma!
A socializa si a face sport sint lucruri pozitive. Nu stiu de ce va plingeti.
Eu sint un tip cu "preocupari elevate" si mi-as dori foarte mult sa am o usoara dependenta fata de un sport ca fotbalul. Contabilul meu joaca fotbal. Are 34 de ani ca si mine, si este intr-o forma excelenta, nu ca mine care am burta.
La fel si cu socializarea. Mi-as dori sa socializez mai mult, dar.. nu am nici chef si nici timp!
Vaaai Andreea cata dreptate ai cu articolul acesta! Eu una am trecut prin ce ai descris tu mai sus...Daca eu "de azi" m-as intalni cu eu "de acum vreo 2 ani" m-as intreba asa: " I-ai facut vreodata pe plac renuntand la ce vrei tu de fapt? E ok o data....dar daca faci asta la nesfarsit? atunci simti cum se construieste in tine o frustrare?" Daa, da...daaaa.
Asta se construiesti o frustrare...o viata in jurul unui individ care este capabil sa isi urmeze dorintele in timp ce tu...tai, tai, tai din lista ta...si nu tai pentru ca le indeplinesti..ci tai pentru ca renunti la ele. Nu e ok! Credeti-ma nu e ok deloc...si da te trezesti singura...fie si prin alegerea ta...dar e la fel...esti folosita..aruncata....singura..obosita...lipsita de interese, de vise...si ajungi sa te intrebi: Eu ce am facut in ultimii ani? Unde a fost constiinta mea pana acum?
Azi sunt intr-o relatie in care simt ca imi pierd capul iar pentru ca il iubesc asa cum nu am mai iubit pana acum. Dar simt cum fac aceleeasi greseli de asta zic: Multumesc Andreea, ca mi-ai reamintit de niste lectii pe care le-am uitat. Sa nu intelegeti gresit...nu e anormal sa ii faci si lui/ei pe plac....insa nu trebuie sa faci din asta o obisnuita si cu siguranta nu trebuie sa faci cu lucrurile importante pentru tine. Asta imi place la articolele Andreei...ca nu e extremista, te invata sa impui, dar sa si accepti!
Frumos articol Andreea! Felicitari!
Buna Andreea!
. Practic nici nu l-am condus , ci i-am urat drum bun zicandu-i ca stie drumul spre poarta! Si m-am pus pe tacut...imi place foarte mult sa vb , dar sa fereasca Dumnezeu cand ma hotarasc sa tac.M-a sunat dupa cateva zile...i-am zis ca s-a terminat totul, a revenit -la telefon , pe mess, iar la telefon.Intre timp m-am mutat in Timisoara.A insistat in continuare, desi i-am zis ca am un amant...
; si atunci m-am gandit" WHY NOT?"
pentru mine casatoria= inchisoare),nici sa-mi rezolve problemele -prefer sa le rezolv eu, sa nu depind de nimeni.De unde incapatzanarea asta? Simplu...cunosc pe cineva care s-a "sacrificat" pentru un barbat, renuntzand la vise si cariera....Rezultatul?A fost inselata de "n" ori, s-a imbolnavit, a ajuns prin spitale....dar NIMIC de pe lumea asta nu a reusit s-o convinga sa divortzeze....ii era MILA !!!!!!!!!! de el si acum dupa ce el s-a dus de pe lumea asta il plange neincetat !
Ma regasesc in articolul tau. Am o relatie libera, deschisa cu un barbat care imi place asa cum este el.Acum traim in orase diferite pentru ca eu am ales sa ma ocup de cariera si sa iau viatza pe cont propriu...renuntand la confortul casei parintesti.Am trecut si eu pe vremuri prin diferite episoade, de la frustrare la gelozie... chiar si cu el.Asa ca acum cateva luni m-am infuriat-dintr-un fleac, de fapt facusem "suma" mai multor tristetzi -si l-am dat pe usa afara
Acum cateva saptamani m-a sunat sa ma felicite de ziua mea - care era peste cateva zile
I-am trimis un mesaj- daca aparea in seara aia ,ii acordam o sansa!
Et voila! S-a infiintzat prompt.Nu i-am cerut socoteala, nu am facut scandal, am vb ca si cum nimic nu se intamplase...si de atunci, cand ne intalnim ne bucuram unul de altul din plin ,parca suntem alti oameni...traim clipa!
Nu visez nici sa ma duca la altar (de fapt nu mi-am dorit chestia asta de la nimeni
Chestia asta nu am s-o pricep niciodata-ai putea sa-mi dai un raspuns?
pentru persoana care a scris "LASA- TE DE SCRIS ESTI VARZA FATO" o sa vina o vreme cand ai sa plangi pe site-ul lui Andreea P/s inseamna ca tu ai acasa o imitatie de barbat.
Foarte bun articolul.Am inteles multe din greselile pe care le fac..de ce ma simt atat de singura si neimplinita...am o relatie de un an cu un barbat...el are o relatie de 7 ani cu o femeia cu care locuieste...deci sunt amanta...cu toate astea imi impune orice: sa ies cu prietenele la un suc,sa ma plimb...absolut orice...spune k ma iubeste prea mult si dk as iesii,as gasi pe cineva mai bun si l-as parasi...in schimb el se duce cu prietenii la fotbal,la terase...imi spune k ma iubeste,insa nu cred k poti iubi 2 femei...mi-a fost alaturi si m-a ajutat si m-a inteles..cu toate astea explicatia k nu putem ramane impreuna este diferenta de varsta dintre noi...k parintii mei nu ar accepta niciodata si ca vreau un viitor...cred k asta ma leaga cel mai mult de el...k nu va fii al meu...nush ce sa fac...un sfat mi-ar prinde foarte bine!
Eu cred ca meriti mai mult de atat!!!!nu te lasa pacalita.....vorbe in zadar......spune ca te iubeste ,dar cum iti arata????
ai toata viata inainte,trebuie sa o traiesti,nu sa stai inchisa in casa pt unul care nu renunta la cealalta relatie!!!eu nici nu pot sa-mi inchipui cum poti sta intr-o relatie ca asta!!!ar trebui sa profiti de viata fata draga!!!
super bun articolul. nu e fraza in care sa nu ai dreptate. citind articolele tale imi dau seama ca sunt cea mai norocoasa femeie din lume ca am langa mine tot ce imi doresc. multumesc!
salut,Andreea! eu demult caut raspunsuri in mine,dar acum,gasind saitul tau....renasc.traiesc si eu in cuplu de 10 ani.am si un copil de trei ani.ce-ai relatat mai sus...parca mi-ai citit viata mea.m-am regasit in acest articol si-n multe altele...
pot sa spun ca si eu vreau sa ma cunosc,vreau sa-mi cunosc partenerul de viata...am inteles ca ,de fapt eu am existat ,nu am trait viata mea.nu m-am iubit.am crezut ca iubind mai intii pe altii,voi fi si eu rasplatita cu iubire.traiesc si acum in depresie.eu-l din mine ma macina tot timpul ca tre' sa fac o schimbare in viata mea...si mi-e frica sa-mi parasesc sotul...de fapt de 10 ani...bat la o usa inchisa....sperind ca se va intimpla un miracol...vreau sa-mi gasesc puterea din mine si sa ma vad rizind.eu am uitat sa rid...