Ai o relatie buna cu oglinda?
De câteva zile petrec timp cu mine şi culmea încă nu m-am plictisit…:-)
Mă întorc în timp şi văd, agitaţie, muzică, internet, convorbiri telefonice, reviste, ieşiri, petreceri, alcool şi multă lume în jur.
Se poate că un extravertit să treacă puntea spre introversiune? La prima vedere ai spune că se poate, dar s-ar putea ca tatăl Jung să-mi dea în cap.:-)
Eu am avut până nu demult relaţii cu lumea obiectelor şi a fiinţelor, mai puţin cu lumea ideilor, ceea ce mă defineşte ca extravertita.
Eu sunt tipul care simte lumea, care caută senzaţii, care se alimentează din social. Dacă viaţa are o inimă, şi sigur are, eu sunt atrasă ca un magnet în centrul ei.
Când mă pun în pielea ta, când îţi scriu, când fac terapie, când caut răspunsuri la întrebările tale în experienţa mea interioară, sunt tipul gândire, reflecţie.
Când am poftă de viaţă, caut gusturi şi arome afară din lumea mea interioară, ceea ce-mi confirma încă o dată tipul extravertit.
Un introvertit îşi încarcă bateriile în reflecţie, în dialogul interior, în lumea ideilor, nicidecum nu caută gălăgia de afară.
Bun. Îţi ataşez la sfârşitul articolului testul Myers Briggs care îţi stabileşte tipul psihologic, este absolut esenţial să ştii ce fel de personalitate eşti.
Acum să mergem mai departe, hai să vorbim despre tine.
Ce părere ai despre mine? 
)
Glumă, glumă dar lucrurile devin serioase: Ce părere ai despre tine?
Relaţia cu corpul tău – Imaginea de sine
Încep eu, altfel nu ajungem prea departe azi..
Îţi spuneam mai devreme ca de câteva zile petrec timp cu mine. Cum? Păi, am stat pe acasă, am meditat, am avut câteva revelaţii preţioase şi am ajuns la concluzia că sunt o persoană mişto, cu care chiar ai ce să faci, fără să te plictiseşti vreo secundă.
Întotdeauna am fost aşa? Cred că întotdeauna am fost unică şi specială, ca oricare altă fiinţă,doar că eu nu mă vedeam aşa. De ce? Oare? Relaţia proastă, disfuncţionala cu mama, în cazul meu, tatăl lipsind cu desăvârşire din tabloul familial.
Cum mă vedeam? Urâtă, cu dinţii strâmbi, cu picioarele groase, scundă, cu sânii prea mici, cu fundul prea mare. Asta era imaginea ce o aveam despre mine. Chiar dacă nu o verbalizam, o gândeam şi o simţeam când ajungeam să discut cu oglindă.
La îndemnul mamei, nu mai mânca pâine că te îngraşă, după ce o viaţă m-a îndopat, mi-am schimbat stilul alimentar şi am început să păcălesc tulburarea de apetit cu tutun şi alcool. Măcar aşa rămâneam slabă şi simţeam că deţin controlul corpului meu.
Ca să am curajul să ies din casa am început să nu mai mănânc deloc, şi de la 60 am ajuns la 47. Acum parcă aveam mai mult curaj să trăiesc şi să experimentez.
Şi aşa am păşit în marea aventură a vieţii.
Ce s-a întâmplat mai departe? Am început să atrag personaje şi experienţe care să-mi confirme profeţia: “grasă, mică şi urâtă”, chiar dacă eu aveam 47 de kg. Eu am rămas cu imaginea veche despre mine, şi-mi răsună în urechi şi-n minte de fiecare dată când mă întâlneam cu vreo provocare în viaţă. De exemplu, m-am lansat în lumea modei, şi visam să ajung un fotomodel cunoscut, asta era visul meu de atunci. Zis şi făcut. Am început cu poze, prezentări locale şi am ajuns până în Italia, Slovacia la o agenţie de renume. Ce crezi că s-a întâmplat? Am început să aud iarăşi voci….”Andreea, eşti mică, grasă şi urâtă” !!!! Ce cauţi tu aici? asta nu e locul tău? Tu nu eşti bună! Uită-te la feţele astea cât sunt de frumoase şi înalte, slabe! Tu nu ai trup pentru modelling, nici faţă necesară, întoarce-te unde ţi-e locul. Şi da…asta am făcut, inconştient, m-am sabotat. Cum? Păi, m-am urcat în maşina mea luxoasă şi am condus pe autostrăzile Italiei cu 180 la oră. M-a oprit viaţa într-un copac după ce m-am dat de vreo 4 ori peste cap. Maşina şi faţă distrusă. Eu am scăpat cu viaţa, cu o neînsemnată fractură la nas şi câteva zgârieturi, la un accident care s-a stabilit a fi mortal, unde puntea maşinii s-a rupt în două şi unde mai pui că nu purtam centura de siguranţă?? Da! A fost un semnal de alarmă! Nu m-am prins imediat, plângeam fiindcă aveam contract cu o companie importantă de parfumuri. Asta vedeam eu. Eram furioasă pe viaţă, de ce acum? Tocmai când începeam să am succes?! Se pare că vocile au câştigat:” eşti urâtă, mică şi grasă! Nu asta e locul tău.” Da! Inconştientul a câştigat! Noi suntem cei mai mari duşmani ai noştrii. Nimeni nu poate să-ţi facă rău fără să-l inviţi tu, bineînţeles inconştient. Şi cum inconştientul nostru, deţine 80% din puterea noastră psihică, trage tu concluziile…
Jung zicea întotdeauna că oamenii nu se cunosc, sunt mediocri şi săraci din lipsa cunoaşterii psihicului lor. Aşa şi este. Ajungi sclava minţii tale şi asta îţi ruinează viaţa.
Diavolul există în noi, nu afară…:-))
Cu cât te prinzi mai repede de şmecheria psihicului, cu atât mai repede ajungi stăpâna vieţii tale, până atunci nu te mai tortura cu întrebări: De ce mi se întâmplă toate mie? De ce acum? De ce am parte doar de suferinţă? De ce?
Toate răspunsurile la întrebări le găseşti în inconştientul tău, conştientul deţine prea puţine.
Lumea din jur e o manifestare a gândurilor tale conştiente şi inconştiente.
Cum te vezi?
Cum vezi viaţa?
Realitatea reflectă ceea ce mintea proiectează.
Dacă afirmaţia ta uzuală e: Lumea e rea şi superficială! Înseamnă că tu gândeşti despre tine astfel: Nu am încredere în lume fiindcă n-am încredere în mine, lumea e rea şi superficială, fiindcă eu sunt rea şi superficială.
Cum eşti tu e şi lumea: Frumuseţea e în ochii privitorului.
Dacă tu vezi lumea pictată în negru, începe să te priveşti atent: De ce văd astfel lumea? Cum sunt eu? Cine sunt eu? Când ceva nu-ţi place la mama, tată, iubitul, întreabă-te: Ce nu accept la ei se găseşte în mine? Da!! Se numeşte umbră, şi e partea ta întunecată, şi ce refuzi şi nu accepţi la ceilalţi se afla la tine, în bogăţia inconştientului tău şi se cere conştientizat, acceptat, prelucrat, nicidecum ignorat. De ce? Fiindcă aşa cum ai văzut în povestea mea, credinţa despre mine mi-a sabotat viaţa: relaţii de iubire toxice, traumatizante şi o carieră ratată. Imaginea de sine, gândurile cu care te hrăneşti zilnic sunt cele care îţi asigură un prezent luminos şi un viitor strălucit.
Mi-a scris la un moment dat o tipă ca ea nu are bani şi timp să-i arunce pe cărţi şi cursuri de dezvoltare personală. Eu cred că nu există investiţie mai bună. Mă întreb cu câte lacrimi şi antidepresive plăteşte drama şi eşecurile din viaţa ei?
Avea cineva o vorbă: Dacă crezi că educaţia e scumpă, atunci încearcă să vezi cum e ignoranţa.
Drama şi eşecuri pe bandă rulantă
Victima iubirii: intrăm într-o încăpere, aruncăm o privire şi sigur îl remarcăm pe cel mai “ticălos” personaj masculin şi-n două secunde eram înghiţită de acest călău, care era şi el în căutarea victimei sale. Şi uite cum trăiam fericiţi până când ne jucăm rolurile cu măiestrie.
Inimi zdrobite: cu trecerea timpului am devenit o actriţă desăvârşită. De pe poziţia de victima am ajuns pe poziţia de persecutor, şi alternam aceste două roluri, când mi-o trăgeau ei mie, când le-o trăgeam eu, era un fel de concurs, cine i-o trage mai tare celuilalt, uitând de fapt motivul căutării, iubirea.
Şi uite cum ajungi să-ţi ratezi viaţa.
Tipar bolnăvicios: Eu am îmbrăcat tiparul femeii fatale, care atrăgea bărbaţi şi îi părăsea,a sta după o perioadă în care m-au călcat ei în picioare, şi la propriu şi la figurat.
Să nu crezi că e uşor să ieşi dintr-un astfel de tipar, în care ai investit timp şi energie şi pe care l-ai exersat îndelung. E cumplit când vine cineva şi-ţi spune: Ştii, eu cred că greşeşti în relaţiile cu bărbaţii. Îţi vine să-i tragi una peste faţă, cum ştie ea mai bine decât tine care e atitudinea câştigătoare cu bărbaţii? Cât tupeu are o astfel de persoană?!
Adică, după ce ai început să câştigi bătălia cu suferinţa, vine x şi-ţi spune că n-ai să întâlneşti niciodată dragostea. Ce fel de oameni sunt ăştia? Se trezesc vorbind? Dau sfaturi fără să fie întrebaţi? Scriu cărţi pentru distruşi emoţional şi mă îndeamnă să le cumpăr? Poate că eu mă simt bine azi, când îl văd pe el cum plânge şi îngenunchează în faţa mea, poate că am uitat ce gust are suferinţa şi decepţia, poate că nu mai vreau să-mi pun sufletul la bătaie, poate că e mai economic să nu mă implic emoţional, poate că e viaţa mea şi fac ce vreau cu ea… Aşa e! E viaţa ta! Şi eşti singura răspunzătoare pentru ce trăieşti şi ce nu trăieşti, pentru ce simţi şi nu simţi, pentru ce dai şi nu dai, pentru ce alegi şi nu alegi şi aşa mai departe.
Alegerea îţi aparţine, la fel ca viaţa.
Şi eu am ales ce m-a tăiat capul, fără să aplec urechea, fără să urmez sfaturi şi poveşti de succes, am mers pe mâna mea. Drumul a fost al dracului de greu, mai ales când te crezi un fel de zeu care le ştie pe toate, şi care continua să meargă pe un drum greşit, din teamă, din lipsă de consideraţie, preţuire şi iubire de sine.
Ajungeam într-o intersecţie cu 2 indicatoare pe care scria, “drum bun” şi “drum greşit”. Pe care drum crezi că o luăm? Bravo!!! Ai ghicit! Aşa aleg oamenii care au fost prost iubiţi în copilărie. Ei nu cunosc iubirea. Cum să o ia pe drumul cel bun? Îşi urmează simţirea şi caută să experimenteze eşecul, sentiment cunoscut şi familiar.
Jurământ mental
Mă trezesc zâmbind în fiecare dimineaţă.
Viaţa mi-a fost dată şi-n această dimineaţă: Mulţumesc!
Îmi promit că din fiecare zi voi face o sărbătoare: Zâmbesc! Zâmbesc! Acţionez! Acţionez!
Sunt frumoasă, inteligenta, bună, creativă, sănătoasă, vie, plină de speranţă şi de încredere.
Am putere de viaţă: Trăiesc! Lupt! Muncesc! Iubesc!
Am potenţial, realizez tot ce-mi propun.
Sunt o luptătoare: lupt pentru visurile mele!
Cred în mine, cred în lume!
Eu sunt frumoasă, lumea e frumoasă!
Am de gând să cuceresc lumea cu entuziasmul şi pasiunea mea!
Fă pace cu trecutul: Mă împac cu ce a fost, rup pagină şi încep o viaţă nouă! Merit mai mult! Pot mai mult! Trăiesc mai mult!
Acest jurământ încheiat azi, 13. 09. 09 îmi asigură armonia, echilibrul, liniştea şi fericirea.
Îmi transform visurile în realitate!
Acţionează cu acest model în fiecare aspect al vieţii tale. Să zicem că ai probleme cu alimentaţia, fă un jurământ chiar acum, că de exemplu:
De azi mă hrănesc bio şi echilibrat.
Renunţ la vechiul tipar alimentar şi-l înlocuiesc cu un nou stil de viaţă şi pe termen lung.
Gata cu oscilaţiile de greutate, gata cu abuzurile.
Mănânc conştient, savurez, transform mâncatul compulsiv într-un ritual sănătos şi aristocrat. Îţi dau un pont: mănâncă ca şi cum ai fi privită mereu, procedează la fel cu orice activitate, ai să vezi cum se transformă viaţa ta.
Duc o viaţă sănătoasă, frumoasă.
Mă hrănesc cu viaţa: fructe şi legume vii: Sucurile de fructe şi legume îmi asigură frumuseţea, vitalitatea, voiciunea, sănătatea, charisma, magnetismul, fertilitatea, productivitatea şi creativitatea vie până la sfârşitul vieţii.
Apa e elixirul tinereţii.
Sunt ceea ce mănânc!
Îmi iubesc corpul!
Mă iubesc şi mă accept profund şi-n totalitate!
Scrie-ţi jurământul acum! Angajează-te total în decizie şi acţiune.
Mă angajez să lupt pentru ceea ce-mi doresc.
Mă angajez să obţin tot ce-i mai bun de la viaţă( stabileşte ce) şi meditează de câte ori ai ocazia la jurământul făcut, numai aşa vei ajunge să te eliberezi de credinţele trecute care te ţin pe loc, care te doboară când mai puţin te aştepţi.
Schimbarea vine doar din interior în exterior. Nu mai aştepta. Amânarea e arma proştilor.
Îndrăzneşte! Cucereşte-ţi viaţa! Fii stăpâna minţii şi a vieţii tale!!! Se poate! Eu am reuşit! M-am vindecat de bulimie, de dependenţa de droguri, de bărbaţi, de ură de sine.
Sunt fericită! Mă iubesc! Fac ce-mi place în fiecare secundă! Mi-am descoperit vocaţia, îţi scriu cu pasiune şi entuziasm, vreau să-mi auzi vocea când îmi citeşti rândurile, vreau să ajut prin ce sunt şi să te eliberez de trecut. Salvează-ţi sufletul!!!
Care e vocaţia ta?
Dacă nu faci ce-ţi place, înseamnă că faci ce nu-ţi place. Adevărat?
Care e vocaţia ta? Care e pasiunea ta? De ce eşti aici? Te-ai întrebat?
Eu de când mă ştiu m-am întrebat ce caut aici, pe pământ? Care e misiunea mea? Întotdeauna m-au vizitat astfel de voci…şi am încercat: de la coafură, la modă, la vânzări, la filozofie şi psihologie. Nu am stat, nu am aşteptat să-mi zică cineva la ce sunt bună. Am încercat tot ce mi-a picat la mână, până ce mi-am dat seama care e vocaţia mea. Am aflat de curând că-mi place să vorbesc despre viaţa pe pământ. Psihologia mi-a pus un instrument valoros în mână şi m-a aruncat în faţa ta, descurcă-te. Şi din mers mi-am dat seama ce am de făcut. Tu? Ce faci? Cum îţi trăieşti ziua? E foarte important să faci ce-ţi place, asta dacă vrei să te bucuri de viaţă, altfel ajungi un roboţel care intră şi iese pe uşa la aceeaşi oră, dimineaţa şi seară. Eu n-am reuşit performanţa asta. Da, şi eu am un program la fel ca al tău, poate mai încărcat, dar mă bucur de ce fac. Asta face diferenţa dintre un job şi o pasiune. Toţi suntem talentaţi! Toţi suntem liberi! Toţi suntem frumoşi! Toţi suntem inteligenţi! Toţi suntem ce trebuie să fim.
De curând mi-a zis un mare talentat ca sigur scrisul nu e talentul meu şi nici măcar frumoasă nu sunt, fără să-l fi întrebat care e părerea lui despre mine. Gratuit.
N-am gândit nimic când mi-a mărturisit părerile lui, m-am retras şi m-am întrebat de ce oglinda asta reflectă cele spuse?
Iarăşi am o problemă de imagine de sine? Nu sunt în contact cu mine?
Fiindcă nimeni nu apare în viaţa noastră fără să transmită un mesaj important. Şi am stat eu vreo 3 zile să analizez mesajul…:-) Şi mai zicea cineva să nu aduni toate simbolurile că viaţa devine imposibilă. Nu ştiu ce să zic, poate fi adevărat, la fel cum cei care ştiu multe, se bucura puţin…? Totuşi, sensibilă intuiţie îmi spune să continui analiza. Zis şi făcut. Iluminarea s-a produs: Ceartă cu mama. Scandal cât casa. Lupta pentru teritoriu.
Asta era, vocile îmi suflau în ceafă: nu faci bine, nu aşa se face, lasă că fac eu, tu nu ştii nimic, nu eşti bună!!! Stop!!!! Mesajele din copilărie vin şi te muşcă de cur când mai bine îţi este. Vezi ce se întâmplă dacă nu-ţi închei socotelile cu trecutul?
Ce făceam încă greşit? Din lipsă de timp, am lăsat-o pe maică-mea să se ocupe de organizarea în casă, doar ea le făcea pe toate cu mare precizie, şi nu-mi dădeam seama că acest mecanism la vârsta mea de 28 de ani este unul inadecvat, bolnav, toxic şi perpetuează acelaşi model din copilărie. Ca să intru în posesia teritoriului meu, în contact cu identitatea mea, era absolut necesar să mă ocup de casa mea. Zis şi făcut. De când eu sunt cea care fac regulile în casă nu mai vine nimeni să-mi spună că ceea ce fac eu nu e talentul meu, înţelegi?? )
Da! Eu continui să citesc mesajele ce conţin semne şi simboluri, fiindcă ele conţin răspunsul la întrebările şi problemele noastre.
Vocaţia m-a salvat de o viaţă plină de adicţii şi mizerie.
Întrebarea justa e transformatoare: Care e vocaţia ta?
Relaţia cu ceilalţi. Oglindă, oglinjoara, cine-i cea mai frumoasă din ţară?
Ceilalţi sunt oglinda noastră. Cum arată relaţiile tale?
Trăieşti cu impresia că ceilalţi sunt responsabili pentru fericiră sau nefericirea ta.
Normal că el e responsabil, nu eu am plecat cu altul! Nu eu mi-am bătut joc de el, el m-a părăsit!
Cum să fiu ca şi el? El e un ticălos! Un nemernic şi un porc!!!
Şi tu cum eşti?
Te invit să-mi spui cum eşti tu şi ce crezi despre eşecul trăit.
De ce te superi când celălalt îşi vede de viaţă ?
Fiindcă ai rămas singură şi frustrată? Eforturile tale de ani de zile au eşuat? Ai muncit atât la el, să-l schimbi, să-l faci mai bun şi acum se bucura alta de el? Vezi ce se întâmplă dacă te crezi salvator, tu cea bună, l-ai schimbat pe el, nenorocitul, şi acum s-a cărat la alta. Wow! Chiar că sună a dramă…Ce faci mai departe? Te lupţi să-l recâştigi pe cel pe care nu l-ai vrut niciodată. Cum nu? Îl iubesc!!!! E al meu!! Eu am luptat pentru relaţia asta, am făcut atâtea sacrificii, cum să-l las alteia? Nici nu mă gândesc! Îl vreau înapoi!! Ia-l şi spală-te cu el pe cap. Tot la despărţire vei ajunge. Nu există sănătate, viaţa într-o astfel de relaţie. Înţelege că încalci o lege divină încercând să-l schimbi pe celălalt. Nu ai nici un drept să umbli la caracterul şi comportamentul nimănui. Ori îl iei aşa cum e, ori îl laşi să trăiască aşa cum e.
Nu-ţi dai seama că celălalt nu are nici o vină că tu eşti nefericită?
Singură sau în relaţie tot nefericită eşti. Şi aşa vei trăi până ce înţelegi că eşti singura răspunzătoare de fericirea ta.
Lipseşte de acasă, eşti nefericită!
Bea, eşti nefericită!
Are amanta, eşti nefericită!
Munceşte prea mult, eşti nefericită!
E gras, eşti nefericită!
E prost, eşti nefericită!
Ce vezi la el?
De ce eşti lângă el?
“Viaţa nu e dreaptă de mi-a dat să car o astfel de cruce. Nu-l pot părăsi, asta e destinul meu, bea şi face scandal, dar e al meu. Asta-i viaţa!”
E o afirmaţie răspândită în ţara noastră dragă… Destinul, Dumnezeu, ne dă fără să întrebe ce vrem. Cum se numeşte filozofia asta? Ignoranţa? Şi mă rog pentru aceste suflete în fiecare seară: Redă-le vederea, uşa e deschisă, alegerea le aparţine.
Te implici în destinul lui şi uiţi de tine. Crezi că, salvându-l pe el, te salvezi pe tine, şi nu-nţelegi că nu faci decât să fugi şi să te îndepărtezi de tine.
Până tu nu eşti în ordine, nu vei dresa nici măcar un animal, şi ăla are ordinea sa, doar tu rătăceşti.
Trezeşte-te!!! Oglindeşte-te în ceilalţi. Ce vezi? Asumă-ţi responsabilitatea gândurilor, credinţelor, faptelor şi alegerilor tale. Îndreaptă-ţi toată energia spre tine, draga mea. Trăieşte viaţa ta, nu a altora. Lasă-i pe ei aşa cum sunt, ei sunt fericiţi cum sunt, doar tu eşti nefericită şi asta spune totul despre tine.
Eşti în ţara umbrei tale: accepta sentimentul ce te încearcă, durerea în cazul de faţă şi vezi ce ai de schimbat la comportamentul tău, nu la celălalt.
Ce înseamnă evoluţie?
Transformare psihică, afectivă, spirituală. Căutare, dezvoltare, perfecţionare. Citeşti, aplici ce citeşti, experimentezi, explorezi? Te aşezi lângă un partener care vede lumea că şi tine? Cu care împarţi idei, activităţi, pasiuni, valori, credinţe comune? Respecţi şi apreciezi? Iubeşti fără să depinzi? Trăieşti viaţa în cuplu liberă să te exprimi aşa cum eşti?
Cunoaşte-te pe tine însăţi dacă vrei să fii stăpâna lumii!
Iubeşte-te dacă vrei să cunoşti iubirea!
Construieşte-te, dezvoltă-te, în fiecare zi!
Trăieşte şi iubeşte viaţa!
Testul Myers Briggs il ai atasat la acest email.
Daca nu esti noua in aceasta lume a dezvoltarii personale pentru femei, exista un material mai avansat, cartea Stilul tau despre care poti sa citesti aici: Stilul tau – pentru femeia care merita
Pe curând, Andreea.
-
eva
-
eva
-
13rd ray of light
-
13rd ray of light
-
Hannarh Style
-
Hannarh Style
-
isa
-
isa
-
diana
-
diana
-
niki
-
niki
-
Denisa
-
Denisa
-
niki
-
niki
-
http://deleted celia
-
http://BunaAndreea, Mihaela
-
oana
-
oana
-
Mary Nicoara
-
Mary Nicoara
-
Alina
-
Alina
-
Roxana
-
Roxana
-
Andreea Papp
-
Andreea Papp
-
diana
-
diana
-
maria
-
maria
-
mihaela
-
mihaela
-
blue
-
blue
-
http://. STEFANESCU OANA
-
Micky
-
Micky
-
ionut
-
ionut
-
simona
-
simona
-
gina toma
-
gina toma
-
denisa
-
denisa
-
Mary Nicoara
-
Mary Nicoara
-
dana
-
dana
-
andrushka
-
andrushka
-
olteanu
-
olteanu
-
ionelia
-
ionelia
-
emiloaca
-
emiloaca
-
Diana W.S.
-
Diana W.S.
-
Psyche
-
Psyche
-
someone
-
someone
