Azi vorbim despre tine si nevoile tale

Cred ca Dumnezeu are un plan pentru mine in viata asta si unul pentru tine.

Am vorbit eu, acum e randul tau.

Am nevoie de tine, de parerea ta: am nevoie sa-mi spui, sa-mi vorbesti despre nevoile tale, si despre ce ai vrea sa gasesti intr-o carte terapeutica, vindecatoare.

Eu stiu ce si unde ma doare. Acum e randul tau: vorbeste cu mine, spune-mi despre tine si durerea ta.

Pe toti ne doare, dar nu pe toti la fel…

Spune-mi unde te doare, hai sa cautam impreuna raspuns, rezolvare la ce te doare.

Geneza

Ajungem cumva pe pamant si ducem o existenta terestra asa cum stim, simtim, intuim ca trebuie trait.

Unii traiesc mai bine, altii mai rau, ideea de baza e ca fiecare traieste asa cum stie.

Mai sunt unii care traiesc asa cum li se spune, nu vreau sa vorbesc despre ei, acum…

Norme, morala sociala, vocea parintelui, a educatorului, a bisericii, a vecinului, a prietenului , etc.

Care din aceste voci o auzi, o asculti?

Eu, ascult o singura voce, si anume: vocea interioara. Punct si de la capat.

Curaj? Nebunie? Nonconformism? Aroganta? Spune-i cum vrei, eu stiu ce vorbesc.

Daca e sa ascult de cineva in viata asta, acea persoana sunt eu.

Vocea interioara, vocea intuitiei, nu stiu …dar aud  voci, si crede-ma, nu sunt nebuna, paranoica, schizofrena.

Sunt increzatoare, vie, indrazneaza, cred si iarasi cred, pana la ultima suflare.

Vreau, sa traiesc intr-o lume mai buna creata de noi, cei care muncim la visurile noatre  atunci cand ceilalti dorm.

E patru dimineata si n-am somn.

De fapt, nu vreau sa dorm. Vreau sa notez lucruri pe care nu vreau sa le uit. Mi-e teama sa nu se piarda gandul , mi-e teama ca timpul e limitat, mi-e teama de ce-i mai departe…

Si de asta gandurile mele calatoresc spre tine…ca sa ramana.

Asta e vocatia mea.

Asta e misiunea mea : sa te aduc, sa te conduc pe drumul tau, pe drumul adevarat.

Te afli aici ca sa inveti. Si impreuna invatam sa mergem mai departe, mai increzatori, mai optimisti, mai zambitori.

Vestea buna e ca resursele se afla la tine, in tine, nu la mine.

Ai tot ce-ti trebuie pentru a rezolva probema la care cauti ajutor.

Eu sunt aici ca sa trezesc in tine viata, vointa, dorinta!

Am constatat ca lumea nu traieste si asta ma doare profund.

Viata e atat de frumoasa si se pare ca nimeni nu o savureaza, nimeni nu o celebreaza!

De ce?

Sunt disperata!!

Ajuta-ma sa inteleg ce se intampla, fiindca singura mi-e greu sa ajung la raspuns, la intelegere, la cauza, la sursa problemei.

Cosmeticiana mea are aproape 60 de ani si e o persoana cum nu vezi multe: e minunata, e creatie divina.

Astazi ajung la ea, pe fuga, grabita sa ajung la ora de tae-bo.

Intotdeauna ma serveste cu ce are ea mai bun. S -a nascut sa fie gazda perfecta, o mama pentru oricine ii deschide usa. Stii ce-i aia iubire neconditionata? Nu? Du-te la ea daca n-ai avut parte de o asemenea experienta.

O iubesc, e atat de buna.

Ma asez, imi servesc cafeaua, si privesc tabloul din fata mea: D-na Dana ii aranja parul pritenei sale careia nu-i place sa si-l usuce decat natural, la soare, si cum vremea nu o ajuta dansa i-a venit in ajutor, cu aceeasi dragoste cu care ingrijesti un nou-nascut. Nici o creatie, opera de arta n-ar fi reusit sa-mi capteze atentia intr-un asemenea mod. Lumina, sinceritatea si transparenta din ochii ei m-au facut sa vibrez, sa uit de graba, oboseala, foame si asa mai departe.

Doamne, mai exista speranta pentru noi, suflete pierdute, ratacite…

Iubire fata de semenele tau.

Iubire fata de natura.

Iubire fata de tine.

Iubire neconditionata.

Imi creste speranta in fiecare zi. Stiu. Simt. Se poate.

Putem schimba lumea in care traim.

Putem accesa o alta treapta a evolutiei, e timpul. Am asteptat destul..

Aceste confirmari cotidiene imi spun ca sunt pe drumul cel bun, drumul adevarat.

Si in afara de acesta minunata experienta dobandita astazi, am mai ramas cu o invatatura pretioasa de la mama Dana.

Si anume: nu-ti dormi viata!!!

Traieste intens, traiesti cat de mult poti, fiindca viata nu se mai intoarce!

D-na Dana doarme cate 4-5 ore pe noapte, nu fiindca e o caract a senectutii, ci pentru ca atat a dormit de tanara, niciodata mai mult.

De ce?

Fiindca viata trebuie traita, nu dormita, asa cum spune ea.

Munceste opt ore pe zi, gateste pentru familia sa, se ingrijeste de aspectul ei exterior , petrece timp autentic si pretios cu cei doi copii ai sai, lumina ochilor ei, isi iubeste barbatul cu aceeasi dorinta ca la inceput, se ingrijeste de mama sa, care e grav bolnava, imobilizata la pat, iese la restaurant, la petreceri si doarme cateva ore pe noapte; fiindca nu vrea sa piarda nici o ocazie de a trai o experienta unica, irepetabila.

Daca aceasta femeie nu se vaita, nu plange, nu acuza, nu cauta vinovati, atunci nici tu nu ai voie sa te plangi de viata ta.

Fiecare experienta, ca e ea pozitiva sau negativa, are ceva pretios pt tine.

Nu mai tolerez vaicareala, imi pare rau.

Vreau sa te vad ca lupti pt viata ta!

Toata lumea se plange de ceva: de criza financiara, de barbatii care sunt pe cale de disparitie, de sistemul educational prost, de guvernul acestei tari, de traumatismele copilariei, de programarea sociala, “si n” alte exemple.

Te rog spune-mi tu ceva bun! Te implor!

Spune-mi ce faci ca sa traiesti intr-o lume mai buna?

Cum arata o zi din viata ta?

Cu ce contribui la bunul mers al omenirii?

Data viitoare cand vrei sa te plangi de mama, de iubitul sau fratele tau gandeste-te la ce faci tu pt tine, pt ei, pt viata, si dupa vezi daca mai e nevoie sa mergi pana la zidul plangerii din Ierusalim.

Fii bucuroasa ca esti in viata!

Bucura-te de tot ce traiesti: bun, rau, nu conteaza, si asta pentru ca traiesti!

Altii, bolnavi, in faze terminale, ar da orice sa traiasca drama ta, si tu, ce faci?

Plangi? Dormi 12 ore pe zi? Bei ? Te droghezi? Fugi de realitate printr-o forma sau alta?

Asta nu e viata, asta e sinucidere lenta dar sigura.

Te otravesti in fiecare zi, putin cate putin…pana cand moartea te va desparti de tine, de lume, de viata.

Nu te-ai saturat de drama pe care o traiesti?

N-ar fi mai bine sa te bucuri de viata din plin?

Sa traiesti asa cum n-ai mai trait?

“Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar.”  Peter O’Toole

Si acum, asa cum ti-am scris la inceput, am nevoie de tine, spune-mi despre tine si nevoile tale in locul rezervat pentru comentarii sub acest articol.

Te astept cat de curand sa vorbim, sa povestim despre tine, despre viata.

Acum o saptamana am tiparit cartea la care am lucrat mai bine de 3 ani, Stilul tau – pentru femeia care merita. Apasa linkul si poti vedea un rezumat al cartii si poti face comanda.

Cu mult drag, Andreea Papp

 
 
 
 
Comentariile ce conţin cuvinte obscene sau agresiuni verbale de orice fel asupra editorilor sau asupra celorlalţi comentatori vor fi şterse fãrã orice avertisment în prealabil.
  • misteriosu

    esti faina :)

  • misteriosu

    esti faina :)

  • Mihaela Pirus

    E drept, imi doresc sa traiesc, nu sa supravietuiesc… Imi doresc sa traiesc asa cum n-am mai trait; …toata viata am facut ceea ce trebuie nu ceea ce am vrut.
    Ca sa traiesc intr-o lume mai buna m-am apucat de studiat, de citit; tot de la voi am sustras scriitori, iar eu am ales titluri.
    O zi din viata mea… n-ai vrea sa sti… ma napadesc gandurile, dorintele, viata
    As dori sa contribui la bunul mers al omenirii cu toata fiinta mea, potentialul meu neexploatat, aptitudinile, abilitatile, inclinatiile mele.
    Adorm adesea in pielea mea, mult prea mult, pana putrezeste fiinta care vrea sa traiasca, avida de esentele de rom vanilate cu iz cult.
    Timorata si stupefiata, placida, rudimentara sau perimata de rostul firului pamantesc vizavi de mine, de punctul culminant al propriului eu si fiinte, de deznadamantul ierarhiei prescrisa implacabil de soarta, divinitate…
    In teorie, aprob si ma aprob; in practica, ma prabusesc si ma lovesc de pamant.

  • Mihaela Pirus

    E drept, imi doresc sa traiesc, nu sa supravietuiesc… Imi doresc sa traiesc asa cum n-am mai trait; …toata viata am facut ceea ce trebuie nu ceea ce am vrut.
    Ca sa traiesc intr-o lume mai buna m-am apucat de studiat, de citit; tot de la voi am sustras scriitori, iar eu am ales titluri.
    O zi din viata mea… n-ai vrea sa sti… ma napadesc gandurile, dorintele, viata
    As dori sa contribui la bunul mers al omenirii cu toata fiinta mea, potentialul meu neexploatat, aptitudinile, abilitatile, inclinatiile mele.
    Adorm adesea in pielea mea, mult prea mult, pana putrezeste fiinta care vrea sa traiasca, avida de esentele de rom vanilate cu iz cult.
    Timorata si stupefiata, placida, rudimentara sau perimata de rostul firului pamantesc vizavi de mine, de punctul culminant al propriului eu si fiinte, de deznadamantul ierarhiei prescrisa implacabil de soarta, divinitate…
    In teorie, aprob si ma aprob; in practica, ma prabusesc si ma lovesc de pamant.

  • Ramona

    Ciao,scumpa mea!
    Am primit cartea si deja citesc din ea……e super tare…ma regasesc in randurile tale…de parca eu as fi autoarea….e ceea ce aveam nevoie sa citesc…….FELICTARI a meritat efortul…Tu esti minunata.Dumnezeu sa te binecuvanteze ptr. ca vrei sa ne ajuti…sa ne incurajezi…ne inveti sa fim femei autentice si originale,unice…pe mine m-ai cucerit…imi dai puterea sa-mi depasesc limitele,sa-mi doresc mai mult…sa traiesc cu adevarat…..asta ma inveti si-ti multumesc.
    Hai sa vorbim despre mine
    Ma numesc Ramona,am 30 ani si vreau sa fiu o femeie autentica,originala,cu o personalitate puternica.
    Am o problema……..nu prea am incredere in mine……..sufar de gelozie…….imi doresc cu adevarat sa nu mai fiu geloasa.
    Vreau sa mut muntii din loc….sa renasc..si crede-ma lucrez la acest aspect si cu ajutorul tau voi reusi.Vreau sa imblanzesc teama de esec…de respingere….nu mai vreau sa-mi fie teama de ce vor spune altii despre mine.
    Vreau sa-mi descopar punctele tari iar pe cele slabe sa le transform in puncte forte…
    Vreau sa fiu ceea mai buna in plan profesional…sa iubesc ce fac asa ca tine….dar inca nu mi-am gasit chemarea….acum am un loc de munca monoton……stau ptr.bani……..vreau sa muncesc cu drag,sa pun suflet in ce fac…….imi place psihologia…….imi place sa-i ajut pe cei din jurul meu ……sa-i educ….vreau sa am relatii sanatoase cu cei din jurul meu,o relatie bazata pe incredere si respect alaturi de iubitul meu …….

  • Ramona

    Ciao,scumpa mea!
    Am primit cartea si deja citesc din ea……e super tare…ma regasesc in randurile tale…de parca eu as fi autoarea….e ceea ce aveam nevoie sa citesc…….FELICTARI a meritat efortul…Tu esti minunata.Dumnezeu sa te binecuvanteze ptr. ca vrei sa ne ajuti…sa ne incurajezi…ne inveti sa fim femei autentice si originale,unice…pe mine m-ai cucerit…imi dai puterea sa-mi depasesc limitele,sa-mi doresc mai mult…sa traiesc cu adevarat…..asta ma inveti si-ti multumesc.
    Hai sa vorbim despre mine
    Ma numesc Ramona,am 30 ani si vreau sa fiu o femeie autentica,originala,cu o personalitate puternica.
    Am o problema……..nu prea am incredere in mine……..sufar de gelozie…….imi doresc cu adevarat sa nu mai fiu geloasa.
    Vreau sa mut muntii din loc….sa renasc..si crede-ma lucrez la acest aspect si cu ajutorul tau voi reusi.Vreau sa imblanzesc teama de esec…de respingere….nu mai vreau sa-mi fie teama de ce vor spune altii despre mine.
    Vreau sa-mi descopar punctele tari iar pe cele slabe sa le transform in puncte forte…
    Vreau sa fiu ceea mai buna in plan profesional…sa iubesc ce fac asa ca tine….dar inca nu mi-am gasit chemarea….acum am un loc de munca monoton……stau ptr.bani……..vreau sa muncesc cu drag,sa pun suflet in ce fac…….imi place psihologia…….imi place sa-i ajut pe cei din jurul meu ……sa-i educ….vreau sa am relatii sanatoase cu cei din jurul meu,o relatie bazata pe incredere si respect alaturi de iubitul meu …….

  • nicoleta

    norocosi cei care te-au cunoscut…

  • nicoleta

    norocosi cei care te-au cunoscut…

  • liliechim

    imi place,ca exploatezi totul pt nevoile,temerile iluziile si deziluziile noastre..super..Ma intrebi care sunt durerile mele?
    multe,la fel ca ceilalti,dar totusi altfel simt durerea.MA NUMESC LILI AM 38 ANI ASIST-MED DE PROFESIE,CASATORITA,UN BAIETEL DE APROX 10 ANI,sint fericita ca am o familie,un serviciu,menirea pt ce trai…dar unde este bucuria,satisfactia…nu stim decit sa muncim ca niste sclavi,venim acasa fuga pt a deretnici prin casa si pe linga,ne bucuram putin cind luam salariul..doar o clipa..dupa care ii imprastiem pe datorii la bancii si altele pe care le stii si tu.durerea este ca m-am casatorit,am plecat de linga parinti,frate,rude departe la sute de km.dar nu ma simt apreciata,iubita,respectata de catre barbat,copilul inca nu imi aduce mari bucurii de la scoala…vreau sa ma descopar,sa fiu buna,prietenoasa iubitoare,sa pot muta muntii din loc,dar sa stiu ca sint apreciata de cei de linga mine.mersi pt sfat si pt incurajarii,doresc sa iti citesc cartea si sa ma renasc din ea.

  • liliechim

    imi place,ca exploatezi totul pt nevoile,temerile iluziile si deziluziile noastre..super..Ma intrebi care sunt durerile mele?
    multe,la fel ca ceilalti,dar totusi altfel simt durerea.MA NUMESC LILI AM 38 ANI ASIST-MED DE PROFESIE,CASATORITA,UN BAIETEL DE APROX 10 ANI,sint fericita ca am o familie,un serviciu,menirea pt ce trai…dar unde este bucuria,satisfactia…nu stim decit sa muncim ca niste sclavi,venim acasa fuga pt a deretnici prin casa si pe linga,ne bucuram putin cind luam salariul..doar o clipa..dupa care ii imprastiem pe datorii la bancii si altele pe care le stii si tu.durerea este ca m-am casatorit,am plecat de linga parinti,frate,rude departe la sute de km.dar nu ma simt apreciata,iubita,respectata de catre barbat,copilul inca nu imi aduce mari bucurii de la scoala…vreau sa ma descopar,sa fiu buna,prietenoasa iubitoare,sa pot muta muntii din loc,dar sa stiu ca sint apreciata de cei de linga mine.mersi pt sfat si pt incurajarii,doresc sa iti citesc cartea si sa ma renasc din ea.

  • nicoleta milea

    imi pare bine ca te am cunoscut.acum am cumparat si cartea ta sper sa o pot citi cat mai repede.am insa nevoie de sfatul tau sau parerea ta in legatura cu ce traiesc in momentul de fata: iubesc.sunt singura de 8 ani dupa divort nu am avut nici o legatura, vesnic in cautarea unui loc de munca…dar pana la urma s a intamplat. am cunoscut un barbat, pe care daca l as fi cunoscut acum 2 ani cred k nu m as fi uitat la el. dar pe iubitul meu l am auzit vorbind….povestind de bunicul lui, de colegii lui, si incet incet m am indragostit de el. si el spune k ma iubeste…petrecem mult timp impreuna.ne plimbam….dormim impreuna…doar dormim…pt ca zice el daca s ar intampla mai mult….mi ar face rau…a avut si are o relatie foarte incordata cu parintii lui,in special cu mama cu care nu vorbeste…..si nu a vb aproape 20 de ani…….nu stiuu cere sunt cauzele decat din ce vrea el sa spuna ,,,dar imi dau seama k nu a fost dorit…..ca nu trebuia sa se nasca , l au dat afara din casa bunicilor duap moartea bunicii lui care l a crescut…….il iubesc foarte mult…….ma simt respinsa ca femeie……imi spune ca ma iubeste dar nu vrea sa mi faca rau….eu sunt o fiinta mai simpla……mai pragmatica in comparatie cu iubitul meu …..spune mi ceva ….o sugestie ….un sfat…orice

  • nicoleta milea

    imi pare bine ca te am cunoscut.acum am cumparat si cartea ta sper sa o pot citi cat mai repede.am insa nevoie de sfatul tau sau parerea ta in legatura cu ce traiesc in momentul de fata: iubesc.sunt singura de 8 ani dupa divort nu am avut nici o legatura, vesnic in cautarea unui loc de munca…dar pana la urma s a intamplat. am cunoscut un barbat, pe care daca l as fi cunoscut acum 2 ani cred k nu m as fi uitat la el. dar pe iubitul meu l am auzit vorbind….povestind de bunicul lui, de colegii lui, si incet incet m am indragostit de el. si el spune k ma iubeste…petrecem mult timp impreuna.ne plimbam….dormim impreuna…doar dormim…pt ca zice el daca s ar intampla mai mult….mi ar face rau…a avut si are o relatie foarte incordata cu parintii lui,in special cu mama cu care nu vorbeste…..si nu a vb aproape 20 de ani…….nu stiuu cere sunt cauzele decat din ce vrea el sa spuna ,,,dar imi dau seama k nu a fost dorit…..ca nu trebuia sa se nasca , l au dat afara din casa bunicilor duap moartea bunicii lui care l a crescut…….il iubesc foarte mult…….ma simt respinsa ca femeie……imi spune ca ma iubeste dar nu vrea sa mi faca rau….eu sunt o fiinta mai simpla……mai pragmatica in comparatie cu iubitul meu …..spune mi ceva ….o sugestie ….un sfat…orice

  • silviana

    no comment!

  • silviana

    no comment!

  • Maria Alexandra

    Interesant articolul. Ai un stil foarte usor si desigur pe placul femeilor. Ce probleme am eu? Da, recunosc ca ma ajuta articolele tale insa uit ca trebuie sa aplic zi de zi ceea ce trebuie sa spun, sa gtandesc, sa fac. imi lipseste increderea in mine, frica de singuratate desi am ales sa fiu singura decat sa am o aventura din care sa nu ma aleg cu nimic. Poate doar cu strigate in urma mea, cine stie. Am fost umilita pur si simplu de persoanele apropiate din familia mea. Incepand de la mama mea, care a intrat in concurenta cu mine imediat ce am trecut pragul adolescentei si a inceput sa vada in mine nu fata cu care trebuia sa se mandreasca ci o rivala cu care concura si care risca sa ii estompeze frumusetea, sa o puna pe locul doi pe masura ce imbatranea. Si asa a inceput sa ma umileasca, cu vorbe, cu fapte, etc. Si oamenii speculeaza orice slabiciune. Cu cat urci mai mult pe scara sociala cu atat oamenii incearca sa te traga mai jos, sa speculeze in defavoarea ta orice mic amanunt, orice presupus secret considera ca ar fi aflat ei depsre tine. Am ales insa calea de a fi indiferenta, de a nu raspunde la comentariile si rautatile altora. Nu inseamna ca aceste lucruri nu ma consuma. ba da, foarte mult acasa, singura. caci am ales sa citesc o carte, sa ma pregatesc pentru un master decat sa am relatii superficiale cu cei din jur. Imi este greu cateodata dar uite descopar ca mai sunt si alte femei ca mine, complexe, asa cum esti tu. caci ma consider o femeie complexa asta e cert. Mi-as dori insa sa simt si eu caldura si dragostea unui barbat. Am insa un copil si este greu sa gasesc acel barbat si cult si educat si cu o situatie financiara buna care sa ma accepte fara casa si cu un copil. Spun cu o situatie financiara pentru ca nu as accepta langa mine un barbat care nu este capabil sa reuseasca in viata. mai devreme sau mai tarziu voi avea casa mea si mosteniri insa un partener incabail sa castige macar cat mine….mai bine singura. Ar fi multe de povestit. Altadata, cand vom avea mai mult timp sa ne cunoastem!

  • Maria Alexandra

    Interesant articolul. Ai un stil foarte usor si desigur pe placul femeilor. Ce probleme am eu? Da, recunosc ca ma ajuta articolele tale insa uit ca trebuie sa aplic zi de zi ceea ce trebuie sa spun, sa gtandesc, sa fac. imi lipseste increderea in mine, frica de singuratate desi am ales sa fiu singura decat sa am o aventura din care sa nu ma aleg cu nimic. Poate doar cu strigate in urma mea, cine stie. Am fost umilita pur si simplu de persoanele apropiate din familia mea. Incepand de la mama mea, care a intrat in concurenta cu mine imediat ce am trecut pragul adolescentei si a inceput sa vada in mine nu fata cu care trebuia sa se mandreasca ci o rivala cu care concura si care risca sa ii estompeze frumusetea, sa o puna pe locul doi pe masura ce imbatranea. Si asa a inceput sa ma umileasca, cu vorbe, cu fapte, etc. Si oamenii speculeaza orice slabiciune. Cu cat urci mai mult pe scara sociala cu atat oamenii incearca sa te traga mai jos, sa speculeze in defavoarea ta orice mic amanunt, orice presupus secret considera ca ar fi aflat ei depsre tine. Am ales insa calea de a fi indiferenta, de a nu raspunde la comentariile si rautatile altora. Nu inseamna ca aceste lucruri nu ma consuma. ba da, foarte mult acasa, singura. caci am ales sa citesc o carte, sa ma pregatesc pentru un master decat sa am relatii superficiale cu cei din jur. Imi este greu cateodata dar uite descopar ca mai sunt si alte femei ca mine, complexe, asa cum esti tu. caci ma consider o femeie complexa asta e cert. Mi-as dori insa sa simt si eu caldura si dragostea unui barbat. Am insa un copil si este greu sa gasesc acel barbat si cult si educat si cu o situatie financiara buna care sa ma accepte fara casa si cu un copil. Spun cu o situatie financiara pentru ca nu as accepta langa mine un barbat care nu este capabil sa reuseasca in viata. mai devreme sau mai tarziu voi avea casa mea si mosteniri insa un partener incabail sa castige macar cat mine….mai bine singura. Ar fi multe de povestit. Altadata, cand vom avea mai mult timp sa ne cunoastem!

  • doina

    esti o creatie divina,un balsam pentru suflet.sper sa nu te pierdem.pupici

  • doina

    esti o creatie divina,un balsam pentru suflet.sper sa nu te pierdem.pupici

  • murgociu mioara

    Bună, mă numesc Mioara şi îţi mulţumesc pt faptul ca ai răsărit ca o rază de lumină în viaţa mea. Îmi place stilul tău oratoric şi modul tău de a gândi. Nu mă pot plânge că am dus sau duc o viaţă monotonă. De 5 ani şi jumătate, de când am lăsat să intre în viaţa mea un …altcineva, totul reprezintă o telenovelă. M-am gândit să scriu dar, poate că încă nu a sosit timpul. În mare parte şi poate când voi avea mai mult timp îţi voi povesti chiar tot. Ne+am cunoscut, fiind amândoi căsătoriţi, ne-am promis că nu ne vom impune divorţul şi….doar atât. Numai că, după 3 ani el mi-a cerut să divorţez. Deja, soţia şi fostul meu soţ aflaseră după îndelungi urmăriri. Efectiv viaţa cu fostul meu soţ nu mai era aceeaşi : certuri, bătăi…şi deja începusem să-l iubesc pe “EL”. În 2006 am divorţat, am trecut printr+o operaţie de hernie de disc şi, odată cu operaţia m-am mutat împreună cu fata mea în apartamentul pe care îl închiriasem cu “EL”. M-am lăsat dusă de valul “iubirii” şi nu al “raţionalului”. În 2008 a înaintat şi el divorţul, ceea ce nu mă aşteptam. Ei…şi de atunci a început calvarul. Dar asta îţi voi spune pe curând. Azi, scuză-mă sunt prea obosită. Te sărut şi mă bucur că ne-am cunoscut prin intermediul miracolului – calculatorul să trăiască !

  • murgociu mioara

    Bună, mă numesc Mioara şi îţi mulţumesc pt faptul ca ai răsărit ca o rază de lumină în viaţa mea. Îmi place stilul tău oratoric şi modul tău de a gândi. Nu mă pot plânge că am dus sau duc o viaţă monotonă. De 5 ani şi jumătate, de când am lăsat să intre în viaţa mea un …altcineva, totul reprezintă o telenovelă. M-am gândit să scriu dar, poate că încă nu a sosit timpul. În mare parte şi poate când voi avea mai mult timp îţi voi povesti chiar tot. Ne+am cunoscut, fiind amândoi căsătoriţi, ne-am promis că nu ne vom impune divorţul şi….doar atât. Numai că, după 3 ani el mi-a cerut să divorţez. Deja, soţia şi fostul meu soţ aflaseră după îndelungi urmăriri. Efectiv viaţa cu fostul meu soţ nu mai era aceeaşi : certuri, bătăi…şi deja începusem să-l iubesc pe “EL”. În 2006 am divorţat, am trecut printr+o operaţie de hernie de disc şi, odată cu operaţia m-am mutat împreună cu fata mea în apartamentul pe care îl închiriasem cu “EL”. M-am lăsat dusă de valul “iubirii” şi nu al “raţionalului”. În 2008 a înaintat şi el divorţul, ceea ce nu mă aşteptam. Ei…şi de atunci a început calvarul. Dar asta îţi voi spune pe curând. Azi, scuză-mă sunt prea obosită. Te sărut şi mă bucur că ne-am cunoscut prin intermediul miracolului – calculatorul să trăiască !

  • Carmen

    Ca de obicei, randurile tale ma reconforteaza, stimuleaza si inspira la maxim, iar punerea in practica a tuturor mesajelor~indemnurilor care razbat din ele ma incita si binedispune. Multumesc din suflet, scumpa noastra Andreea.

    Despre mine: de cand ma stiu am fost intr-o definire, cizelare si retusare permanenta a personalitatii mele. De acum incolo, datorita tie, voi asculta numai vocea mea interioara. Problema e ca nu stiu cum s-o amplific si s-o urmez clipa de clipa numai pe ea.
    Alta necesitate a mea ar fi: dragostea. Am nevoie de dragoste ca de aer, ca sa simt intens (la maxim!) ca traiesc, ca exist, ca ma “inalt” zilnic spiritual si din toate celelalte puncte de vedere. Oricat de mult am iubit, iubesc (oamenii) si am fost si sunt iubita, tot neiubita suficient ma simt. Mereu e “ceva” care lipseste. Sunt insetata, flamanda de dragoste sa primesc, nu numai sa daruiesc. Cum sa ma vindec? (caci sufar cumplit din aceasta cauza!). Dragostea dintre un barbat si o femeie am perceput-o mereu ca fiind forta care-i transforma realmente pe amandoi intr-un singur trup, suflet si gand (o magie datorita careia fiecare isi pastreaza totusi in continuare identitatea), iar unul pentru celalalt reprezintand “ajutorul” datorita caruia fiecare ajunge sa simta zilnic cum se “inalta”~”creste” spiritual, cum amandoi, datorita dragostei lor, fac pasii in viata impreuna (nu separat!), in aceeasi directie: INAINTE sau in SUS! Desigur ca realitatea traita de mine pana acum contrazice realitatea care ar trebui sa fie pentru fiecare pereche din aceasta lume. Incat urmatoarea intrebare~necesitate ar fi: Cum sa ne dezvoltam armonios si frumos in mediul ostil, toxic in care existam? M-as bucura foarte mult sa putem gasi impreuna rezolvari tuturor acestor situatii.

  • Carmen

    Ca de obicei, randurile tale ma reconforteaza, stimuleaza si inspira la maxim, iar punerea in practica a tuturor mesajelor~indemnurilor care razbat din ele ma incita si binedispune. Multumesc din suflet, scumpa noastra Andreea.

    Despre mine: de cand ma stiu am fost intr-o definire, cizelare si retusare permanenta a personalitatii mele. De acum incolo, datorita tie, voi asculta numai vocea mea interioara. Problema e ca nu stiu cum s-o amplific si s-o urmez clipa de clipa numai pe ea.
    Alta necesitate a mea ar fi: dragostea. Am nevoie de dragoste ca de aer, ca sa simt intens (la maxim!) ca traiesc, ca exist, ca ma “inalt” zilnic spiritual si din toate celelalte puncte de vedere. Oricat de mult am iubit, iubesc (oamenii) si am fost si sunt iubita, tot neiubita suficient ma simt. Mereu e “ceva” care lipseste. Sunt insetata, flamanda de dragoste sa primesc, nu numai sa daruiesc. Cum sa ma vindec? (caci sufar cumplit din aceasta cauza!). Dragostea dintre un barbat si o femeie am perceput-o mereu ca fiind forta care-i transforma realmente pe amandoi intr-un singur trup, suflet si gand (o magie datorita careia fiecare isi pastreaza totusi in continuare identitatea), iar unul pentru celalalt reprezintand “ajutorul” datorita caruia fiecare ajunge sa simta zilnic cum se “inalta”~”creste” spiritual, cum amandoi, datorita dragostei lor, fac pasii in viata impreuna (nu separat!), in aceeasi directie: INAINTE sau in SUS! Desigur ca realitatea traita de mine pana acum contrazice realitatea care ar trebui sa fie pentru fiecare pereche din aceasta lume. Incat urmatoarea intrebare~necesitate ar fi: Cum sa ne dezvoltam armonios si frumos in mediul ostil, toxic in care existam? M-as bucura foarte mult sa putem gasi impreuna rezolvari tuturor acestor situatii.