De ce oamenii care te iubesc te parasesc? Cum sa treci peste o despartire?

De ce oamenii care te iubesc te parasesc?

Cum sa treci peste o despartire?

“Nu-mi mai scrie, nu ma mai suna, intre noi totul s-a terminat.”

Asta a fost mesajul pe care l-am primit de la el, omul cu care m-am iubit cinci ani. Am inghetat cand am citit aceste cuvinte reci. Omul care saruta pamantul pe unde paseam, el m-a parasit printr-un mesaj? Ce s-a intamplat cu iubirea noastra? A fost stearsa din memoria Universului? Ce l-a facut sa se dezlege de mine?

Cum se pot rupe puternicele legaturi ale inimii intr-o zi? Cand l-am pierdut? Undeva pe drumul nostru, el s-a oprit si eu n-am observat, altfel nu-mi explic aceasta ruptura. Iubire, de ce m-ai lasat singura? Imi caut cuvintele. Tac. Vreau sa inteleg ce simt, ce vreau.

Lacrimi, ciocolata, votka si o perna udata de lacrimi. Asa am adormit. M-am trezit la viata.

Am recitit textul pana mi-a ramas intiparit pe retina, “nu-mi mai scrie, nu ma mai suna, intre noi totul s-a terminat.” E adevarat. N-am visat. Mi-am facut curaj si l-am sunat. Mi-a raspuns, dar a tacut. Am inteles si am inchis. Adriana m-a tinut in brate. Timpul s-a oprit.

Astazi ma laud cu slabiciunile mele, scumpa mea prietena. Tu cu ce te lauzi?

A plecat si din viata ta? Cum ai mers mai departe? Ai suferit pana la capat? Ai fugit in bratele altui barbat? Ai plans? Te-ai imbatat? Te-ai intoxicat? Ingrasat? Caut un leac.

Simti cum iti fuge pamantul de sub picioare, cum iti pierzi gustul pentru viata, o despartire iti schimba dispozitia pentru multe zile, luni, chiar ani. Mi-a scris o doamna ca de douazeci de ani incearca sa-si scoate un barbat din minte si din suflet. Cum sa treci cu usurinta peste o despartire? Exista leac la aceasta durere cumplita?

Oamenii vin si pleaca. Asa se intampla in viata. Cum pot eu sa-l fac sa mai ramana cand el si-a luat deja bilet?  Sa ma arunc la picioarele lui si sa-l implor sa ramana? Sa-l manipulez cu copilul cel port in pantece? Sa-l amenint cu sinuciderea? Sa-l recuceresc prin tehnici erotico-senzuale? De ce nu-i in stare femeia cand barbatul se indreapta spre o alta calatorie emotionala? De orice. Am auzit de ce-s in stare femeile in fata despartirii.

De ce acum, Andreea? De ce nu i-ai spus ca el e viata ta? De ce nu l-ai strans in brate mai des? De ce nu l-ai asigurat ca inima ta bate doar pentru el? De ce acum cand nu mai e?

Pentru ca nimic nu ne dorim mai tare decat ceea ce ne lipseste, pentru ca nimic nu ne atrage mai tare decat obiectul care ar putea intra in posesia altcuiva, pentru ca natura asa ne-a programat sa functionam, pentru ca ne plac bataliile, pentru ca ne plac victoriile.

Eu sunt partizana iconoclastilor. Cine-s iconoclastii? Cei care calca totul in picioare, cei care sufera de anomie, cei care stiu ce vor, care viseaza si aleaga spre visurile lor, cei care sfarama si refuza normalitatea si banalitatea, cei care au curajul sa infrunte umbrele, fantomele, temerile launtrice. Cei care nu se impiedica de dureri, suferinte, pierderi.

Cine ma poate opri pe mine?

Cine imi spune mie ce pot si ce nu pot?

Cine crede ca stie mai bine decat mine ce-i iubirea, viata, visul?

Cine indrazneste sa-mi spuna ca gresesc cu stilul meu?

Nimeni n-a reusit vreodata sa ma opreasca din drumul meu. Nici macar suferinta, abandonul, umilinta, saracia, durerea fizica. Nimeni nu stie de ce sunt in stare. Eu vad altfel viata. Descopar asta in fiecare zi, confruntandu-ma cu limitele oamenilor.

Nu suport vaicareala, pasivitatea, normalitatea, banalitatea. Ma infurii des pe oameni. Ma cert. Imi apar credintele si valorile, militez pentru inovatie, revolutie. Dar cel mai des ma cert pe mine, prin tine, prin iubire, prin viata. Sunt mereu aproape de mine prin tine.

Si oamenii care te iubesc te parasesc. Pentru un job la distanta, pentru o alta fiinta, pentru o pasiune, pentru o alta viata, pentru un vis. Ma intreb daca eu as fi in stare sa-l las pentru visul meu? Si nici n-am nevoie sa meditez, stiu clar de ce sunt in stare, munca mea e viata mea. Dar pentru un alt barbat? Si asta pot face. E un om frumos, merita mult. Il las sa zboare. De ce sa-i ingreunez zborul? Il las sa doarma cu alegerea lui. Il iubesc prea mult ca sa mai adaug ceva pe lista nevoilor lui. Drum bun, iubire.

Aseara ne-am intalnit. Am vazut confuzie si teama in ochii lui. N-am putut sa intervin. N-am putut sa vorbesc. N-am putut decat sa plang ca un copil. Si el la fel. Stiam ca l-am pierdut. Ne-am tinut de mana si ne-am privit mult timp. El a vrut sa ramana. Eu am plecat cu mine. Am vrut sa raman cu mine, sa vad ce simt departe de el, sa stiu daca el e sufletul meu, “animus tu esti”?  O voce mi-a raspuns, “du-te la el si spune-i ca nu poti trai fara el.” ”

“Du-te acum! “ Bianca, te iubesc! Mi-ai salvat sufletul azi-noapte. Am invatat sa nu mai fug de ce simt, de ce sunt, de barbatul care ma iubeste. Am alergat pana la el si i-am zis tot ce  simt. M-a strans in brate si mi-a zis ca asta isi dorea cel mai mult de la viata. Sa-i confirm ca-l iubesc. M-am speriat de ce am auzit. El nu stia ca-l iubesc. El nu credea ca-l doresc doar pe el. Si-l inteleg. Eu folosesc cuvintele pentru munca, nu pentru iubire. M-am speriat de mine. Ce monstru am creat din mine? Umbra m-a inghitit. Mi-e si mie teama de mine.

Ghid de supravietuire dupa o despartire

1.  Plangi. Curata-te. Da drumul durerii sa iasa afara din tine. Te calmeaza si te elibereaza pentru urmatoarele ore, dupa care ia-o de la capat. Stai singura cand plangi ca sa nu trebuiasca sa te cenzurezi in fata altora. Crede-ma ca la un moment dat o sa te opresti din plans fiindca si glandele lacrimale sunt limitate. Lasa gandurile, senzatiile si sentimentele sa se exprime, lasa-le sa spuna ce vor, nu te lupta cu ele, nu te alunga, ca o sa te alerge ele pe tine altfel. Ramai atenta la ce simti, la ce vrei, respira profund.

2.  Nu actiona. Nu lua nicio decizie in urmatoarele 72 de ore. Ai rabdare cu tine. Asteapta sa intelegi ce se intampla cu tine, foloseste-te de aceasta experienta ca sa te cunosti mai bine. Nu fugi de sentimentele si gandurile tale. Ramai acolo, chiar daca iti vine sa urli. Nu deschide televizorul, nu suna pe nimeni, ramai cu tine. Altfel risti ca ceilalti sa-ti influenteze starea mentala si sufleteasca. Rabdare. Tacere. Crezi ca o sa reusesti? Am incredere in tine. Curand vei auzi vocea interioara care-ti va spune ce si cum sa actionezi. Nu te panica. Nu te agata de el acum, nici de altii. Forteaza-te sa meditezi.

3.  Constientizeaza-ti greselile. Ce ai facut si ce nu ai facut bine ca sa intelegi ce lectie ai de invatat de aici. Sa nu ai impresia ca el te-a parasit fiindca-i un ticalos. Nu te uita la el,  nu cerceta daca acum e in bratele alteia, uita-te doar la tine, ce ar fi trebui sa faci, cum altfel ar fi trebuit sa te comporti, ce regreti, daca ti s-ar mai da o sansa cum ai proceda, pune-te la treaba, ia un carnet si scrie, ce am facut eu in aceasta relatie bun si rau, ce cred eu ca l-a facut sa ma paraseasca, ce pot invata din acesta experienta? La treaba!

4.  Ia o decizie temporara. Ce ai de gand sa faci? Il lasi sa plece sau fugi dupa el? Eu am asteptat sa inteleg ce inseamna pentru mine acesta ruptura, ce scoate din mine, ce imi activeaza, cum ma lasa? Nu m-am grabit sa iau o decizie. Vreau sa intelegi foarte bine ca orice ai alege, alegi bine. Asculta-ti sentimentele, deciziile nu se iau rational, cel putin in iubire. E ca la loterie, ca sa castigi, trebuie sa-ti iei bilet. Care-i destinatia?

5.  Lupta. Lupta pentru barbatul tau, fa orice crezi ca functioneaza ca sa-l recuceresti, intocmeste-ti un plan ca sa-l intorci din drum, lupta! Niciodata in existenta mea n-am alergat dupa vreun barbat, l-am lasat sa plece cand n-a mai vrut sa stea sau l-am dat eu afara, cand nu mai simteam. Acest mesaj m-a trezit la viata. Mi-am dat seama ca nu stiu sa lupt pentru un barbat si asta am de invatat din acesta experienta. Indiferent daca castig sau pierd, voi face tot ce-mi sta in putinta ca sa-l aduc inapoi, unde a fost. Pentru el merita sa lupt. E singurul barbat din viata mea pe care il vreau inapoi. Pana acum n-am regretat nicio relatie, nici nu m-am mai uitat in urma, nici o indoiala nu m-a incercat.

Evenimentele din viata ta reflecta cine esti. M. a trezit in mine respingerea. Ce inseamna asta? Ca eu l-am resping, inconstient, bineinteles, chiar constient pe alocuri. Eu stiu foarte bine sa aduc un barbat la capatul puterilor cu stilul meu. Nu m-am ingrijorat niciodata c-ar putea pleca. Acum am ocazia sa contabilizez grijile, anxietatile, emotiile, am timp pentru mine.:-) Ca orice institutie care se respecta, si eu imi fac bilantul anual. Ce iau cu mine si ce las in urma din stilul meu personal? Ca sa treci la un alt nivel spiritual, e nevoie sa renunti la ce ai fost pana acum. E ca si cum n-ai schimba apa la flori, crezi ca vor creste?

Nimic nu se intampla doar ca sa se intample. Totul are un sens. Orice suferinta iti preda o lectie de viata. Viata noastra e plina de semne si simboluri. Deschide o carte la intamplare si vezi ce mesaj iti trimite universul. Adaptarea este unealta oamenilor mari. Primeste tot ce vine in viata ta cu seninatate. Invata lectia asta. nu te da cu fundul de pamant ca a plecat si tu n-ai gresit cu nimic, nu cauta sa-l aduci inapoi fara sa intelegi ce vrei de la el.

Fii constienta de fiecare gand, emotie, miscare, decizie ce-o iei. Nu mai fii haotica, nu te mai lasa influentata de modelele sociale ori familiale. Tu nu esti mama ta. chiar daca semanati. Tu ai o alta viata de construit si trait. Paraseste drumurile drepte si batatorite fiindca nu duc niciunde. Risca. Testeaza. Mintea ta e programata pentru ordine si rutina. Nu vezi ca totul se repeta? Daca ai cunoaste puterea incredibila a acestei masinarii, te-ai purta altfel cu tine, mult mai atent. Rupe lantul automatismelor, lasa ciocolata la magazin, lasa antidepresivele in farmacie, lasa sfaturile intelepte deoparte si procedeaza altfel, daca vrei sa obtii rezultate diferite. Creierul tau invata doar din experiente noi. Daca tu procedezi la fel, vei obtine aceleasi rezultate. Indiferent de ce se intampla in viata ta, intelege ca exista o lectie de invatat si de aici, din suferinta, despartire, moarte. Lucrurile exterioare se aseaza la locul lor cand tu esti in contact cu sinele tau. Esti aliniata?

Succese si iubire!

Pe curand, Andreea.

Stilul Tau Pentru femeia care merita Stilul Tau Stilul Tau Default
  • trista

    Iubitul meu , mi-a cerut o pauza , pe motiv ca nu stie ce simte , vrea sa afle . Nu stiu ce sa fac , sa lupt pentru el?? cum??? Nu stiu, i-am spus ca il iubesc , i-am aratat , si el imi arata si imi spunea inainte , pana intr-o zi , cand mi-a spus ca nu ma poate iubi. Ce sa fac eu acuma ??? M-a cautat , si ieri si astazi , de alaltaieri suntem in pauza . Nu am stiut ce sa ii raspund , nu i-am mai aratat afectiunea aceea mare pe care i-o aratam candva, i-am raspuns scurt si la obiect de fiecare data?? am gresit?? Doare…..

    • Anonim

      Salut,

      Urmeaza pasii din articol, ia-ti timp, intelege ce simti, ce vrei si o sa iei decizia corecta. De multe ori trebuie sa ne despartim ca sa ne reintalnim. Iti doresc multa iubire, draga mea.

      • http://monicalavitaebella.blogspot.com Muresan raluca

        felicitari pentru sinceritatea cu care scrii ce ti se intampla si mai ales, pentru analiza atenta a ceea ce simti si ceea ce esti. esti o femeie curajoasa si puternica. Capu sus!

      • http://monicalavitaebella.blogspot.com Muresan raluca

        felicitari pentru sinceritatea cu care scrii ce ti se intampla si mai ales, pentru analiza atenta a ceea ce simti si ceea ce esti. esti o femeie curajoasa si puternica. Capu sus!

      • http://gherghe gherghe

        tot astfel simte si tatal nostru ceresc pentru oamenii care il parasesc ,pentru intreaga omenire pentru care el s-a jerfit.bunatatea lui Dunezeu merge pana la extrem si tot mai spera ca oamenii sa-l recunoasca ca stapan al universului ,ca Domn, si ca Rege al Regilor.el iubeste in adevar pe toti oamenii fara vreun interes material ,si sincer ni s-a oferit ca un dar ceresc nemeritat .Doar sa-l acceptam ,si sa-l primim in inimile noastre caci cu siguranta el ne asteapta..

    • Daniela_1111

      cere o pauza, dai pauza, lasa sa decida singur ca are nevoie de tine!

      • mirinda

        Este intradevar groaznic sa tot astepti in speranta ca se va intoarce inapoi,dar nu este voie sa te agati asa de o iubire .
        Laso sa zboare si daca vrea ea se va intoarce la tine inapoi .Nu uita viata merge m-ai departe si viata este frumoasa daca
        sti sa o traiesti si sa o traiesti cu placere. Toti care au inteles sa-si stapineasca sentimentul au reusit in viata.

      • mirinda

        Este intradevar groaznic sa tot astepti in speranta ca se va intoarce inapoi,dar nu este voie sa te agati asa de o iubire .
        Laso sa zboare si daca vrea ea se va intoarce la tine inapoi .Nu uita viata merge m-ai departe si viata este frumoasa daca
        sti sa o traiesti si sa o traiesti cu placere. Toti care au inteles sa-si stapineasca sentimentul au reusit in viata.

    • anonim

      v-ati impacat?:D :)

  • Bianca Nutu

    Te iubesc, Andreea! :) Dragostea invinge intotdeauna!

  • Bianca Nutu

    Te iubesc, Andreea! :) Dragostea invinge intotdeauna!

  • sandra

    buna! stiu cum e cu pauzele, dar e groaznic pentru cel care iubeste sa stea in asteptare ca poate va veni inapoi, ca poate nuh. eu in locul tau as incerc sa-i inteleg sentimentele, dar si el pe ale mele, ca ma doare si mai tare poate asteptarea decat despartirea, asa ca poate mai bine amici pentru o perioada, decat asteptare…

  • Theaioan

    Fiecare individ este diferit asa cum un barbat nu se aseamana cu un altul la fel si in cazul femeilor, din toate aspectele, constitutional, fizic, psihic, genetic. O relatie nu poate fi asemanata cu o alta. Deci nu exista REGULI in a cum va trebui sa procedem.
    Colapsurile emotionale si sentimentale pot fi fatale in unele cazuri. Consider ca regasirea balantei emotionale, psihice si fizice este cea mai importanta. Analizarea situatiei este mandatorie pentru a evita pe viitor astfel de situatii neplacute.Cind linistea sufleteasca sa instalat atunci te apuci de treaba. Regaseste-te, analizeaza-te… ce ai facut, unde ai gresit, cine esti, ce vrei dupa care vei stabili noul plan de bataie. Nu uita TIMPUL le rezolva pe toate.
    Prima greseala pe care o facem atunci cind sintem aruncati la gunoi este sa inlocuim cit mai repede ceea ce am pierdut. In graba cu care actionam uitam de noi, iar greselile nu vor intirzia sa apara. Le vei repeta, instictiv.
    Ca am devenit un mostru…? Nu stiu, dar cert este ca nu-mi pasa de parerile celor din jurul meu pentru ca EU nu voi mai suferi din dragoste pentru o himera,l Fat Frumosul, mult visat si dorit!
    Am constientizat ca nimeni nu apartine , nimanui asa cum am constientizat ca daca esti iubita, este linga tine in toate etapele vietii. Nu esti iubita, este evident ca este cu persoana pe care o iubeste. Asa ca, nu cauta sa te invinovatesti.
    Sa fiti iubiti!

  • Marlena_galati

    eu il parasesc zilnic si apoi ma intorc din drum nush dak are el puterea sa ma intoarca cu promisiunile lui sau sunt eu prea slaba sa merg mai departe.,nush dc raman,sufar langa el,stiu k as suferi si fara el.cum aleg????mereu am incercat sa sper si sa lupt sa isi depaseasca viciile lui,problemele si perioadele lui,dar simt k am obosit

  • Ludmila

    De multe ori m-am gandit, cum ar fi sa actionez asa cum simt, sa fac lucrurile care-mi plac si sa zic ceea ce cred fara a ma gandi la parerile celor din jur. Observ pe mine ca, o data cu trecerea timpului, devin mai libera si mai deschisa fata de oameni, fata de ceea ce viata vrea sa-mi ofere. Am realizat ca, asa cum zici si tu Andreea, ca lucrurile vin sa ne invete ceva, ca acea cale care am aleso constient sau inconstient ne duce undeva. E absurd sa te uiti la cineva de langa tine si sa crezi ca acea persoana e mai buna decat tine, ca e mai fericita. Am avut aceasta experienta, chiar zilele trecute, cea mai buna prietena a mea pe care o consideram net superioara mie (nu exagerez) si de la care am invatat multe, mi-a zis ca si ea a invatat multe de la mine si, culmea, exact acele lucruri pe care le consideram nelalocul lor la mine. Ceea ce noua ni se pare incorect si absurd, pentru multi poate fi corent si frumos. Ar suna banal daca ne-am accepta toti asa cum suntem? Dar asta e poarta catre noi, e ceea ce cautam toata viata fara sa stim si ceea ce ne lipseste atunci cand avem de toate

  • eu

    citeam si…..parca eram chiar eu in poveste…ciudat sau poate nu, dar exact asta a fost senzatia: ca cineva povesteste ultimul meu esec emotional. povestea seamana, dar n-am ajuns inca la analizarea detaliata a cauzelor despartirii, a cata oare din viata mea?!?!…in subconstient stiam poate care sunt greselile pe care le fac iar si iar, dar n-am avut taria sa le recunosc cu voce tare. gresesc ca nu vorbesc, vorbesc destul la serviciu; iar daca nu vorbesc- de unde sa stie cealalta persoana ce simt, ce vreau, ce-mi place, ce nu-mi place?!?!…am crezut in iubire, am crezut in suflet pereche, am simtit cu inima mea rezoneaza cu a lui, am crezut multe….si am gresit ca nu l-am intrebat cu voce tare daca el simte la fel sau nu. dar am crezut si cred ca (daca langa tine se afla persoana care te poate completa si pe care o poti completa) e de ajuns o privire ca el sa inteleaga, am crezut ca poti comunica mai presus de cuvinte; asa e cu siguranta, pentru ca , fara sa para nici un cliseu, ce simti atunci e mai presus de cuvinte, cuvintele doar ar ciunti din frumusetea si intensitatea sentimentelor….cum sa pui niste batai de inimi in cuvinte???!!! cum sa pui in cuvinte linistea si pacea si beatitudinea care te umplu atunci cand strangi in brate omul pe care-l iubesti ??? relatii am mai avut, dar aceasta (ultima) mi-a adus senzatii neintalnite inca, momente de fericire si liniste cum n-am crezut ca pot exista; si-am fost convinsa ca el e EL; dar n-a stiut sa-mi citeasca adanc in ochi, cerea comunicare, dar n-am putut pune in cuvinte potrivite exact ce simt, mereu intelegea aiurea, de multe ori intelegea chiar opusul a ceea ce as fi vrut eu sa-i comunic….e greu, am trecut iar prin orele de plans, alcool, antidepresive….parca ma invart in cerc…doresc oare o himera? nu exista iubirea? cer prea mult? ma pot insela chiar asa de rau?…

  • Nicola Florina

    Felicitari pentru curajul, maturitatea si intelepciunea ta. Te iubesc!

  • Nicola Florina

    Felicitari pentru curajul, maturitatea si intelepciunea ta. Te iubesc!

  • Carmen Nicolas

    Sinceritatea fata de noi insene ne salveaza intotdeauna. Inclusiv de la suferinte inutile. Ca in cazul de fata.
    Intr-adevar, la nivel inconstient (mai mult), insa si constient (dar mai putin), tu nu-l doresti indeajuns de puternic, scumpa mea, Andreea, incat sa te impotrivesti ferm hotararii luate de el, culmea (!!!) in urma comportamentului tau fata de el. Caci el te-a intuit, te-a simtit corect: ca nu il accepti in totalitate. Ai retineri fata de el, in schimbul propriei tale vieti, desi el ar fi bine ca se incorporeze armonios, ca intr-o prajitura reusita. Tu-l respingi pe tatal tau, de fapt, pe care, exact ca intr-un paradox, il si doresti in acelasi timp. Totul la nivel de inconstient. Insa cum ai trait mai mult absenta lui in viata ta, decat prezenta lui, acum nu faci decat sa repeti modelul deja instaurat la nivel de inconstient. A iubi un barbat si a trai cu el nu inseamna in mod obligatoriu a renunta la tine insati, la ceea ce esti si iti doresti sa devi, nu inseamna a renunta la viata ta. Nicidecum! Iar cand barbatul te iubeste suficient de puternic, va face in asa fel incat sa iti lase toate usile vietile tale deschise catre si spre implinirea ta alaturi de el, nu sa ti le inchida.
    E vorba mai mult de modelul tau la nivel de subconstient, decat de modelul lui, caci barbatul care iubeste are darul de a-si mula intreaga sa viata dupa cea a femeii. si nu sa-i impuna in mod absurd propriul sau model.
    Acum o luna te cerea in casatorie, iar acum iti spune ca s-a terminat totul? Nu observi ca iti joci cu fidelitate drama mamei tale, tinand mortis la implinirea profetiei? Elibereaza-te de drama asta, scumpa mea. Te rog foarte mult!!! Inteleg ca iti ubesti parinti, insa nu te condamna singura sa le retraiti dramele. Fii originala si traieste-ti propria ta viata. Caci viata ta e UNICA!!! Si cu siguranta ti-o poti face extrem de frumoasa si fericita. Am toata increderea in tine ca vei gasi solutiile si rezolvarile cele mai bune! Atat pentru tine, cat si pentru el, astfel incat sa fiti amandoi mereu fericiti. Impreuna. Pentru fericirea ta personala tu trebuie sa fii cea care sa lupti cu toate puterile tale. Nu poate lupta si nu poate fi nimeni altcineva fericita in locul tau, scumpa mea! Lupta pentru viata ta! Lupta pentru fericirea ta! Si adu-le la un numitor comun. Gaseste-le baza lor comuna, caci ele nu functioneaza separat.

    • Carmen Nicolas

      Revizuit- acesta este mesajul valabil!!! (celalalt era o decat o schita-sorry, pls:-) )

      Sinceritatea fata de noi insene ne salveaza intotdeauna. Inclusiv de la suferinte inutile. Ca in cazul de fata, de exemplu.
      Intr-adevar, la nivel inconstient (mai mult), insa si constient (dar mai putin), tu nu-l doresti indeajuns de puternic, scumpa mea, Andreea, incat sa te impotrivesti ferm hotararii luate de el, culmea (!!!) in urma comportamentului tau fata de el. Barbatul, de obicei, este reactia fata de femeie. Caci el te-a intuit, te-a simtit corect: ca nu il accepti in totalitate. Ai retineri fata de el, in schimbul propriei tale vieti, desi el ar fi bine sa se incorporeze armonios, ca intr-o prajitura reusita.
      Tu-l respingi pe tatal tau, de fapt, pe care, exact ca intr-un paradox, ti-l si doresti in acelasi timp. Totul la nivel de inconstient. Insa cum ai trait mai mult absenta lui in viata ta, decat prezenta lui, acum nu faci decat sa repeti modelul deja instaurat la nivel de inconstient. A iubi un barbat si a trai cu el nu inseamna in mod obligatoriu a renunta la tine insati, la ceea ce esti si iti doresti sa devii, nu inseamna a renunta la viata ta. Nicidecum! Iar cand barbatul te iubeste suficient de puternic, va face in asa fel incat sa iti lase toate usile vietile tale deschise catre si spre implinirea ta alaturi de el, nu sa ti le inchida. Iti va fi un aliat de nadejde in drumul catre tine insati si implinirea ta pe toate planurile.
      E vorba mai mult de modelul tau la nivel de subconstient, decat de modelul lui, caci barbatul care iubeste are darul de a-si mula intreaga sa viata dupa cea a femeii, si nu sa-i impuna in mod absurd propriul sau model.
      Acum o luna te cerea in casatorie, iar acum iti spune ca s-a terminat totul?!?
      Nu observi ca joci cu fidelitate drama mamei tale, proiectand totul asupra propriei tale vieti si tinand mortis la repetarea si implinirea profetiei? Elibereaza-te de drama asta, scumpa mea. Te rog foarte mult!!! Inteleg ca iti iubesti parinti, insa nu te condamna singura sa le retraiesti dramele. Iubeste-I fiind originala si traiindu-ti propria ta viata, nu pe-a lor. Caci viata ta e UNICA!!! Viata ta nu e viata lor!!! Iar viata lor nu e viata ta!!! Si cu siguranta TU ti-o poti face extrem de frumoasa si fericita. Am toata increderea in tine ca vei gasi solutiile si rezolvarile cele mai bune! Atat pentru tine, cat si pentru el, iubitul tau debusolat de tine insati, astfel incat sa fiti amandoi mereu fericiti. Impreuna.
      Iti reamintesc ca pentru fericirea TA personala TU trebuie sa fii cea care sa lupti cu toate puterile tale. Nu poate lupta si nu poate fi nimeni altcineva fericita in locul tau, scumpa mea! E viata ta!!! Lupta pentru ea!!! Nimic nu se obtine in stare de pasivitate. Decat eventual tot pasivitate. Nimic in plus. Implica-te intens, la maxim chiar, in trairea propriei tale vieti. Depaseste-te zilnic. Lasa deoparte modelele cunoscute si traite pana acum si formeaza-ti propriul tau model de viata, in care sa imbini armonios: pe tine si pe iubitul tau. Exact asa cum esti tu si vrei sa devii si exact asa cum e el si vrea sa devina. Fii tu insati, fara teama.
      Lupta pentru viata ta! Lupta pentru fericirea ta! Si adu-le la un numitor comun. Gaseste-le in tine baza lor comuna, caci ele nu functioneaza separat. Viata ta si iubitul tau fac parte intriseca din tine si se armonizeaza perfect, rezonand si vibrand la maxim in tine.
      Barbatul care iubeste cu adevarat devine raspunsul cel mai bun la dorintele femeii, fara sa se piarda de sine. Iar femeia, fara sa se piarda de sine, se regaseste in cea mai mare parte in el. Si amandoi fiind impreuna sunt mult mai puternici decat separate.
      Capul sus si megem inainte!!! Cu toata increderea!!! In noi! In orice relatie femeia da directia si mentine pulsul viu al relatiei. De obicei barbatul se supune. Si cu atat mai mult si mai bine cand femeia este iscusita.:-)
      Eu, de exemplu, am avut si am alt model de functionare: de obicei eu sunt cea care dau papucii.:-)) Si nu provoc indirect sa mi se dea papucii.:-)) Ci ii dau eu.:-)) De cate ori simt ca e necesar.:-)) Sigur ca nu e bine nici asa. Incat lucrez cu mult spor la acest aspect. Sa gasesc echilibrul: nici sa-i mai dau eu pe viitor, dar nici sa mi sa dea papucii cumva.:-)) Ci sa ramanem impreuna. Impreuna cu noi insine si cu dorintele noastre. Fericiti si sa ne iubim. Mult!!! Cat mai mult!!! E atat de frumos asa!:-)

  • Carmen Nicolas

    Sinceritatea fata de noi insene ne salveaza intotdeauna. Inclusiv de la suferinte inutile. Ca in cazul de fata.
    Intr-adevar, la nivel inconstient (mai mult), insa si constient (dar mai putin), tu nu-l doresti indeajuns de puternic, scumpa mea, Andreea, incat sa te impotrivesti ferm hotararii luate de el, culmea (!!!) in urma comportamentului tau fata de el. Caci el te-a intuit, te-a simtit corect: ca nu il accepti in totalitate. Ai retineri fata de el, in schimbul propriei tale vieti, desi el ar fi bine ca se incorporeze armonios, ca intr-o prajitura reusita. Tu-l respingi pe tatal tau, de fapt, pe care, exact ca intr-un paradox, il si doresti in acelasi timp. Totul la nivel de inconstient. Insa cum ai trait mai mult absenta lui in viata ta, decat prezenta lui, acum nu faci decat sa repeti modelul deja instaurat la nivel de inconstient. A iubi un barbat si a trai cu el nu inseamna in mod obligatoriu a renunta la tine insati, la ceea ce esti si iti doresti sa devi, nu inseamna a renunta la viata ta. Nicidecum! Iar cand barbatul te iubeste suficient de puternic, va face in asa fel incat sa iti lase toate usile vietile tale deschise catre si spre implinirea ta alaturi de el, nu sa ti le inchida.
    E vorba mai mult de modelul tau la nivel de subconstient, decat de modelul lui, caci barbatul care iubeste are darul de a-si mula intreaga sa viata dupa cea a femeii. si nu sa-i impuna in mod absurd propriul sau model.
    Acum o luna te cerea in casatorie, iar acum iti spune ca s-a terminat totul? Nu observi ca iti joci cu fidelitate drama mamei tale, tinand mortis la implinirea profetiei? Elibereaza-te de drama asta, scumpa mea. Te rog foarte mult!!! Inteleg ca iti ubesti parinti, insa nu te condamna singura sa le retraiti dramele. Fii originala si traieste-ti propria ta viata. Caci viata ta e UNICA!!! Si cu siguranta ti-o poti face extrem de frumoasa si fericita. Am toata increderea in tine ca vei gasi solutiile si rezolvarile cele mai bune! Atat pentru tine, cat si pentru el, astfel incat sa fiti amandoi mereu fericiti. Impreuna. Pentru fericirea ta personala tu trebuie sa fii cea care sa lupti cu toate puterile tale. Nu poate lupta si nu poate fi nimeni altcineva fericita in locul tau, scumpa mea! Lupta pentru viata ta! Lupta pentru fericirea ta! Si adu-le la un numitor comun. Gaseste-le baza lor comuna, caci ele nu functioneaza separat.

  • iulia

    Cand m-am despartit de sotul meu,am crezut ca mor,dar n-am murit,am plans.Fiul meu a fost adanc impresionat si trist.dupa doua luni de bocete,mi-am facut bagajul si m-am mutat din acel oras.Cata ,fiul meu ,a ramas cu parintii mei pentru 6 luni.in noul oras am lucrat pentru prima data ,am invatat sa fac lucruri noi.Am rabdat de foame,in adevaratul sens al cuvantului.sunt o fire mai retrasa pana ajung sa cunosc persoanele care ma circonda stau cuminte intr-un colt.Pana acum stiu ca toti cei care mi-au stat alaturi ,fie si pentru scurt timp m-au placut,stiu ca nimeni nu are nimic sa-mi reproseze,de fapt nici el nu mi-a reprosat nimic.Si totusi a mers la alta,chiar daca spunea ca a fost o singura data,ca l-au coplesit amintirile,a……era prima lui sotie,nu am putut sa trecpeste asta.Ma rog,a trecut,ce am vrut sa spun e ca am facut o gramada de lucruri am urcat treapta cu treapta pana am ajuns sa stau in fata.Dar cand priveam inapoi imi spuneam ca trebuia sa il iert.L-am revazut dupa 4 ani la divort,era gras si urat,nici nu l-am recunoscut,eu aratam bine,nu pot sa fiu modesta, pentru ca asa era.Am divortat fara sa cer nimic,am ramas doar cu numele lui,pentru ca nu vroiam sa umblu dupa acte si apoi in serviciul meu ma cunosteau toti cu numele asta.fiul meu a venit cand a terminat scoala si am mers amandoi la bine si la greu de mana si sprijinindu-ne reciproc.acum este un tanar minunat,mandru ca are o mama tanara si frumoasa,asa ma vede el.Acum am 46 de ani,am luat viata de la capat inca o data,in alta tara fac o scoala in alta limba,Cata danseaza break dance,si totul e minunat.In fine povestea e mult mai lunga si cu bune si rele,dar privind inapoi imi place,si ce vreau sa spun este ca avand curaj si mergand inainte reusesti.A……am uitat sa va spun ca amenintarea lui a fost ca fara el vom muri de foame,cateva momente am crezut ca asa va fi………………..apoi ,straniu am fost mai puternica decat el.Si toata strada asta am facut-o fara ajutorul unui barbat,ha,……..DECI CURAJ FACETI CE CREDETI CA TREBUIE SA FACETI VETI SUFERI UN PIC PENTRU O NOUA VIATA,TREBUIE DOAR SA FITI DESCHISE SI SA ACCEPTATI PROVOCAREA VIETII

  • Mony

    Adevarat ca persoana la care ti cel mai mult la un moment dat te patraseste.Din tot ce am citit aici am prins curaj dar am nevoie de niste sfaturi, niste ajutor.Am avut o relatie de 8 luni dar ne-am despartit de aproape 4 luni..imi e dor de el..il vreau din nou alaturi de mine.IL iubesc enorm,stiu ca si el ma iubeste pentru ca multa lume i`a zis sa ne impacam si el le spunea ca nu stie ce sa faca..Cum as putea sa il intorc la mine ,sa ii arat cat de mult am nevoie de el si cat de mult il iubesc??..mentionez ca am 16 ani:d..va pup pe toate .

  • Helen

    Speechless… e o surpriza imensa ceea ce-am citit, chiar nu ti-am intuit “valul ce urma sa vina”, cred ca e in mare parte adevarat ce ne-ai istorisit intrucat cam pe la mijlocul articolului chiar n-aveam rabdare sa-l termin sa vad cine semneaza, nu ti-am mai recunoscut stilul, altceva chiar nu-mi vine, te iubim !!

  • Laura

    Din pacate este mult prea complicat ca sa mai dam lectii la acest capitol. Andreea, iti inteleg durerea, este imensa, numai ca, permite-mi sa observ, uneori dai cu stangul in dreptul. Tocmai iti citesc cartea “Stilul tau – pentru femeia care merita!” si … uneori imi vine sa o azvarl din mana, alteori sunt de-a dreptul absorbita. Nu pot sa cred ca sugerezi cuiva sa urmeze niste ‘pasi’ ca sa uite. Este asa simplu? Suntem atat de diferiti intre noi incat fiecare simte durerea cu alta intensitate, iar o ‘reteta’ tip nu exista cand este vorba de iubire. Da, putem vorbi de un cod al eticii in afaceri, de un cod al bunelor maniere, dar cand este vorba de dragoste, orice lege scrisa vreodata paleste in fata povestii traite de fiecare dintre noi. Motive … sunt mii, motivele unei rupturi, putem doar intui, dar fiecare isi panseaza sufletul in maniera proprie. Fiecare dintre noi are/sau nu puterea de a se ridica si a merge mai departe intr-o maniera proprie. Nu ma intelege gresit, iti apreciez munca, tocmai articolele tale m-au facut in ultima vreme sa ma gandesc la viata pe care am avut-o pana acum si la ce vreau mai departe. Tot ele imi mi-au dat puterea sa rup o relatie nesanatoasa si sa merg mai departe, desi este greu, numai ca te-as ruga sa incerci pe cat posibil sa incerci sa eviti sa construieste cu argumente solide o teorie intr-un articol, ca mai apoi tot tu sa o demontezi.

  • Grigore

    Frumoasa mea, nu vin decat cu un sfat. Precizeaza ca glumeai, ca vorbeai la modul general… ca era doar un exemplu, nu esti tu persoana in cauza, nu esti tu cea parasita, nu esti tu cea care nu intelege de ce a fost lasata cu ochii in soare! Nu esti tu cea care stie secretele unei vieti de cuplu fericite, implinite, sanatoase trainice dupa care e lasata cu buza umflata la modul cel mai impersonal si lipsit de respect. Nu esti tu aia. Pentru ca, daca ai fi, ai anula absolut tot ce ai scris in articolele precedente… Pana la urma rezultatele conteaza, nu teoria ;) Si e ipocrit sa predici niste principii pe care tu insati nu le poti pune in practica.

  • Grigore

    Frumoasa mea, nu vin decat cu un sfat. Precizeaza ca glumeai, ca vorbeai la modul general… ca era doar un exemplu, nu esti tu persoana in cauza, nu esti tu cea parasita, nu esti tu cea care nu intelege de ce a fost lasata cu ochii in soare! Nu esti tu cea care stie secretele unei vieti de cuplu fericite, implinite, sanatoase trainice dupa care e lasata cu buza umflata la modul cel mai impersonal si lipsit de respect. Nu esti tu aia. Pentru ca, daca ai fi, ai anula absolut tot ce ai scris in articolele precedente… Pana la urma rezultatele conteaza, nu teoria ;) Si e ipocrit sa predici niste principii pe care tu insati nu le poti pune in practica.

    • Andreea Papp

      Dragul meu, chiar crezi ca eu nu respir acelasi aer? Cine spune ca eu sunt scutita de suferinte? Experienta mea? Lucrurile nu se intampla ca-n romane sau filme. Viata isi urmeaza cursul, testandu-ne continuu. Acum, eu imi dau examenul. :-)

      • Grigore

        Draga mea, atat timp cat nenumarate pustoaice dezorientate te citesc, te iau ca model si vad in cuvintele tale adevaruri irefutabile, nu ai voie sa predici infidelitatea ca pe o chestie „naturala” dupa care sa plangi ca prietenul te-a parasit pentru ca nu stia ca il iubesti (sesizezi legatura?). Da, ne atrage ce nu putem avea. Da, ne stimuleaza ce stim ca putem pierde. Dar asta NU e iubire, asta NU inseamna o relatie sanatoasa. Relatia pe care o descrii tu e o relatie aflata in stadiul de „joaca” iar cei implicati in ea sunt adulti ramasi, din punct de vedere psihologic, la stadiul de copii. Tonul pe care iti scrii tu articolele, felul in care te prezinti (psiholog, terapeut, arhitect de suflete, etc.) sugereaza o inalta competenta in ceea ce priveste relatiile, influenteaza cititorul sa te ia drept o autoritate in domeniu si sa te urmeze. Inteleg ca toate aspectele astea sunt foarte flatante pentru tine, dar ma intreb cat ai stat sa te gandesti la consecintele articolelor tale…
        In fine, ideea era: daca vrei sa fii vazuta in continuare ca o autoritate in domeniu, nu e o idee buna sa popularizezi relatia ta esuata.

  • Grigore

    Frumoasa mea, nu vin decat cu un sfat. Precizeaza ca glumeai, ca vorbeai la modul general… ca era doar un exemplu, nu esti tu persoana in cauza, nu esti tu cea parasita, nu esti tu cea care nu intelege de ce a fost lasata cu ochii in soare! Nu esti tu cea care stie secretele unei vieti de cuplu fericite, implinite, sanatoase trainice dupa care e lasata cu buza umflata la modul cel mai impersonal si lipsit de respect. Nu esti tu aia. Pentru ca, daca ai fi, ai anula absolut tot ce ai scris in articolele precedente… Pana la urma rezultatele conteaza, nu teoria ;) Si e ipocrit sa predici niste principii pe care tu insati nu le poti pune in practica.

  • danna

    nu te rog iti ordon sa nu-mi mai trimiti nimic.Multumesc.Craciun fericit si un :) ranjit

  • anonima

    corect sa lupti pentru barbatul tau… corect sa-i spui ca il iubesti… dar noua, femeilor, cine ne spune ca suntem iubite…cine se lupta pentru noi?????

  • ralu

    Andreea o sugestie pt urmatorul articol te rog daca se poate: cum sa ne evaluam anul ce tocmai se incheie, cu aspecte pozitive si negative, si pasi sfaturi ca 2011 sa fie mai bun si sa reusim mai mult din ce ne propunem

  • anonim

    Interesant articol… cum sa trec si eu peste o despartire, am avut o relatie de un an jumate, in care am avut tot ce imi doream, era intruchipat in barbatul ideal, de ceva vreme certurile se indeseau pana ajungeam de fiecare data sa punem punct relatiei dupa care ne mai dadeam o sansa… si cam toata vina era la mine de la mine incepea totul, eu l-am tinut prea din strans, prea il verificam, strigam, ma enervam..ultima cearta a fost din cauza ca citise o conversatie de a mea cu o prietena in care eu ii ziceam ca as vrea sa ies cu un baiat si era chiar prietenul lui, insa ca amici nu ma gandeam la altceva mai mult, insa el si-a imaginat altceva…motivul lui a fost ca eu l-am inselat si s-o saturat de atata control si multe alte..i-am explicat, am insistat insa fara rost pur si simplu mi-o zis sa-l las in pace… nu pot sa uit asa de usor totul pt ca a fost ceva special si chiar am avut parte de o iubire frumoasa si am fost iubita.. ce as putea sa fac acum?? ce sa cred?? chiar si despartiti sunt geloasa ca ar putea avea pe alta cat de curand, chiar atat de usor sa renunte la mine si sa nu ma mai creada, sa fie din cauza certurilor…????

    • Anonim

      Salut,

      Oamenii vin si pleaca, asta-i realitatea. A plecat fiindca nu l-a mai tinut nimic. Tu l-ai ajutat, prin comportamentul tau sa-l indepartezi( tipete, crize, control?!) Astea nu-s semnele iubirii, ci ale orgoliului tau, scumpa mea. Citeste cartea despre femei si despre barbati, ale lui Osho. Sunt o lectura obligatorie. Succese si iubire!

  • Helen

    De ce nu mai scrii nimic, Andreea?

  • Cristina Enache

    Intrebare pentru Andreea:TE ROG spune-mi ce e de facut cand te indragostesti de un barbat despre care nu stiai ca e casatorit,dar ai aflat dupa……1 an.Relatia nu a luat amploare,doar vorbim in nestire la telefon,dar sentimentele sunt foarte adanci!

  • Lacramioara Nechifor

    Parerea mea e ca relatiile nu se pot construi exclusiv pe sentimente. Nu sunt psiholog, dar consider ca sentimentele sunt precum valurile marii…Eu cred ca avem cu totii nevoie de siguranta si confortul pe care ti le ofera o relatie stabila- dar asta e o treaba care nu se poate intampla decat daca 2 oameni au amandoi valoarea care se cheama ANGAJAMENT.

  • ralukkk

    draga andreea, m-ar ajuta foarte mult un sfat de-al tau.
    daca el a plecat din relatie pt ca mi-a zis ca nu se simte liber, ca nu a mai iesit cu baietii , ca i-am invadat viata(intr-adevar stateam destul de mult pe la el dar pentru ca ma chema si el, nu ma duceam eu singura)…crezi ca se va intoarce?

  • Tomamaja

    foarte pround toma

  • cris

    buna,zilele acestea am implinit 1 an si 7 luni alaturi de prietenul meu.Totul parea atit de frumos,nu mi-am putut imagina asa ceva…mi-a zis ieri ca trebuie sa ne despartim fiindca el pleaca peste hotare si ne av fi greu la amindoi(de parca mie acuma imi e bine)…a zis ca ma iubeste si akum dar vrea sa fie singur cit o sa fie plecat,nu stiu ce sa cred,ce sa fac…sufer atit de mult,nu mai stiu pe ce lume ma aflu,am impresia ca o sa inebunesc de durere,va rog frumos ajutatima cu un sfat,sunt disperata ,vreau sa-l intorc inapoi,il iubesc nespus demult

    • lucian

      cris, eu am pierdut-o pe iubita mea la fel, din cauza distantei, acum e cu altcineva si imi zice ca e cea mai fericita femeie din lume si ca a fost si cu mine dar acuma nu o mai interesez eu…sunt 4000 de km intre noi iar ea doar imi zice sa nu indraznesc sa o judec…. aveam 8 ani impreuna

  • gicu

    E greu sa treci peste o despartire, cand iti spune clar ca nu mai vrea sa fie cu tine? Dar isi poate imagina cineva cum e atunci cand pur si simplu dispare, fara sa iti spuna nimic. Sa treaca 2 ani si sa nu stii inca raspunsul: oare nu ma mai vrea? oare vrea doar o pauza sa nu ma mai incurce si se va intoare inapoi, oare..oare…a fost doar un vis?

  • Irina

    Buna! E prima data cand cer sfaturi pe un astfel de site…am avut o relatie de 2 ani, cu bune si rele. Ne vedeam in fiecare zi, incercam sa ne petrecem cat mai mult timp unul langa celalalt. Cand ne certam eu deveneam indiferenta, orgoliul meu nu ma lasa sa fac ce trebuia sa fac. Si asa a ajuns el sa fie indiferent si cu toate ca ma iubeste mi-a zis ca simte nevoia sa fie singur! Dupa aprox 3 sapt de la despartire, am aflat ca trateaza cu o domnisoara…nu stiu ce sa fac, ce sa zic…simt ca nu e fericit, cum de altfel nici eu…

  • Anonim

    Buna.pentru prima data scriu pe acest sait povestea mea,de care intradevar am nevoie de sfaturi…Cu 4 ani in urma am facut cunostinta pe net cu un baiat,desigur de la inceput totul era o gluma,iar mai apoi am inceput sa ma indragosstesc de el,totul era minunat,simteam si din partea lui aceeasi reactie,dar cel mai dureros era faptul ca acel baiat nu era de la mine din tara,si era de religie musulmana…oricum pentru mine asta nu conta deoarece il iubeam enorm…si vreau sa va zic cind am inceput sa ne cunoastem,eu aveam deja prieten,dar din pacate nu simteam nimik pentru el.Relatia noastra cu baiatul de pe net a inceput cu incetu sa se raceasca,sa numai fie cum a fost cindva.A ajuns timpul ca eu sa ma casatoresc cu actualul prieten,desigur nu din iubire,doar ca sal uit pe acel care il iubeam.Si la moment sint casatorita,dar nu sint fericita,sint cu gindul doar la el,nu pot sa mil scot din mintea mea,si mii foarte greu.Neam vazut odatata,a avut posibilitatea de a veni la mine in tara,dar oricum nimic nu a schimbat,se poarta foarte rece cu mine,cind isi aduce aminte imi scrie si atit,datimi un sfat va rog ce sa fac in asa caz,multumesc

  • annabb

    Buna ..am avut si eu o relatie de 2 ani jumatate zi de zi pana acum 4 zile ttul era ok cu bune si rele ca in fiecare relatie ideea este ca n-am certat a lasta tot acasa ce a avut el totul ..si a plecat in franta vrea sa plece in legiune …l-am cautat i am trimis sute de msj nici pri cap nu imi trece ca  poate disparea asa fara sa zica nimic…dar am aflat prin 2 mesaje mi-a spus sa imi refac viata asa cum am vrut-o mereu ..a zis ca el atat a putut s afaca sa ma iubeasca si ca a luat cu el tot ce a pus in relatia noastra sufletul si inima de sunat nu pot s ail sun ptr ca si-a deviat apelurileau trcut deja 5 zile….sunt distrusa disperata ….