TE IUBESC!
In drum spre mine, spre tine, in cautare de mine, de tine…ma joc cu mine, ma joc cu tine.
Ce caut?
Ce cauti?
Te consoleaza sa stii ca uneori ma simt la la fel de singura in lume ca si tine?
Nu sunt altfel decat restul, sunt, simt, aleg la fel ca tine, purtata de lumea mea interioara…mai mult, mai mult.
Cate intrebari fara raspuns?
Cate sentimente neexprimate…cate lucruri nu stii despre mine…cate lucruri nu vrei sa stii despre mine…cate lucruri nu poti afla…
Te-ntrebi? Ma-ntreb.
Calatoresc tot mai departe de tine si nu stiu daca te las in urma sau te trag dupa mine..
Cine intretine fantasma asta? Eu? Tu? Amandoi?
Realitate vs Imaginatie
Cineva trebuie sa rupa vraja asta!!!
Cineva trebuie sa ia cuvantul!!
M-am despartit de tine. Stiai? Accept alti barbati in viata mea in speranta de a uita, de a lasa in urma aceasta apasare, sufocare. Eu sunt vie, frumoasa, plina de visuri si de viata. Imi pierd energia…imi scapa , nu-mi permit. Te vreau departe. Ramai acolo. Merit mult!!!
Nu te mai intoarce, nu pentru mine, ce a fost s-a dus, ramai cu bine…
A fost frumos, nu te-ntreba de ce. Viata e prea frumoasa s-o omori cu intrebari. Traieste senin si plin de tine. Tu vezi frumosul, tu creezi frumosul, tu m-ai facut mai frumoasa .
Pasiune. Arta. Poezie.
Acum dezleg vraja, iti dau drumul in lume…zboara!!! Tu esti frumos liber….la fel ca si mine. De asta te-am inteles, de asta te-am iubit.
De cate ori m-am despartit de tine. M-am saturat. Acum ma despart de tine in ritmul lui Tracy Chapman – the love that you had.
Si inca o poveste care s-a terminat.
Cum mergi mai departe? Greu? Usor?
Cine te mai iubeste acum?
Tu? Iti ajunge sa te iubesti?
Ma bucur ca ai inteligenta necesara sa mergi mai departe senina si increzatoare intr-o noua calatorie.
Ce faci cu foamea de atentie?
Ce faci cu nevoia de a te simti importanta?
Ce faci cu nevoia de contact?
Ce faci cu nevoia de atingere?
Ce faci cu nevoia de intimitate?
Ce faci cu nevoia de a fi iubit?
Eu am invatat de la oameni si viata ca vrem sa ne facem cunoscuti totalmente, recunoscuti profund si acceptati complet pentru cine suntem, si ne asteptam ca ceea ce impartasim sa aiba un rezultat reciproc.
Cum te adaptezi la schimbare, renuntare, divort spiritual?
Vorbesc cu autoritatea pe care mi-o da esecul, vorba lui Fitzgerald.
Am avut multe intalniri clandestine, multe relatii fara iubire, si cateva cu iubire.
Stii ce-i misto? Ca toate s-au terminat. Si atunci ramai cu tine. Si daca n-ai o relatie buna cu tine ai cam incurcat-o. De asta iti tot repet la infinit sa te ocupi de mintea si sufletul tau inainte de orice alta activitate, fiindca barbatii vin si pleaca, dragostea vine si pleaca, viata vine si pleaca.
Si tu ramai singura si fericita.
Nu-i bine, ahh?
Hai ca mai incerc o data.
Ramai singura pentru o perioada in care te bucuri de tine, de viata, din plin!
Cum suna? Mai bine? Absolut!
Iubirea e un joc? Jocul naturii, cum spunea si Shopenhauer: casatoria e cursa ce ne-o intinde natura.
Cu totii ne jucam, atragem si respingem, posedam si ne lasam posedati si asa mai departe.
Poezie. Teatru. Romane.
Toate vin si ne vorbesc la nesfarsit de mii si mii de povesti de dragoste.
Sentimente si emotii.
Iubirea e problema oamenilor care n-au probleme.
Ce te doare cel mai tare?
Lipsa iubirii, asa e. Si cum in viata suntem incercati de experienta, inevitabil vorbim si de durere. Tulburare interioara, alchimia amagirii si a dezamagirii. Ce faci cu tine in acele momente? Te intorci pe dos? Te ascunzi? Te droghezi? Te transformi? Te razbuni pe cei care urmeaza sa intre in viata ta? Ce faci, draga mea?
Pana sa raspunzi tu, am s-o fac eu:
Cand printul a disparut din peisaj eu le-am facut pe toate ca sa-mi alung rana din suflet. Nu suportam sa sufar si fugeam, nu ma confruntam cu realitatea.
Credeam ca-s si inteligenta pe deasupra, imi ziceam: “Putin imi pasa, altul la rand”. Pana la urmatorul, distractii, bautura si droguri. A doua zi confruntarea cu cearcanele si depresia. Si acum? Botox, acid hyaluronic, antidepresive? Sigur ca da! Un cocktail de magie pentru alungarea sentimentelor negative si putina alergare dupa altul, doar cui pe cui se scoate.
Stiam leacuri pentru orice durere. Experta in medicina alternativa: petreceri, calatorii, shopping, sampanie si substante psihedelice. O adevarata enciclopedie ambulanta.
Singuratatea cauta securitatea. Si eu o cautam afara, la el, la urmatorul. Si ma trezeam iarasi nemultumita, goala, cu privirea intoarsa dupa altul. Ce-i asta, ma gandeam. Sunt eu ciudata, am un creier masculin? Traiam intr-o lupta continua sa-nteleg felul omului de a fi, felul meu, in definitiv. Priveam in stanga si-n dreapta, in ograda altora si nu-ntelegeam de ce ei raman si eu plec. Ce fel de om sunt eu?! Ciudat? Bolnav? Compromis? Blestemat?
Pentru mine viata de zi cu zi alaturi de el era greu de gestionat cand vraja, chimia hormonala se consuma. Nu mai gaseam nici un motiv pentru care sa raman, si plecam.
Continuu indragostita de iubire si mereu intr-o neobosita cautare a unui Altul.
Asa se intampla cu acesti rau iubiti ai copilariei, condamnati la a nu se iubi pe ei insisi.
Lipsa lor e atat de mare incat nu simt iubirea ce le este oferita si au permanent sentimentul unei insatisfactii.
Nimic nu e mai rau decat sa nu te iubesti pe tine insati. NIMIC.
Cersesti continuu iubire si cand o ai nu o simti. Ce poate fi mai dureros de atat?
Inca o furtuna de pasiuni? Pana cand?
Pana cand m-am prins si eu ca nu mai are sens sa tot schimb la ei, fiindca povestea era aceeasi, doar personajele se schimbau. Si ce-am facut atunci? Am inceput sa ma cunosc mai bine, la un nivel mai profund, am inceput sa ma iubesc, sa-mi placa de mine, sa ma mandresc cu ceea care sunt, sa vorbesc cu persoanele potrivite, sa atrag tovarasi de viata, sa aleg, sa gandesc, sa decid, sa discern, sa culeg fructe si experiente minunate. In cuvinte sarace, am inceput sa traiesc. Am invatat sa ma bucur de viata, de momentul prezent, de tot ce-mi intra in suflet si-n casa.
Astazi, ma misc in plina lumina. Zambesc la viata. Rad cand sunt testata si ii multumesc cand ma rasplateste. Tu ce faci?
Toti avem un model al iubirii perfecte, toti vrem sa iubim si sa fim iubiti, tanjim dupa iubire neconditionata, dupa iubire fara despartire, doar ca viata este un obstacol in calea iubirii vesnice pe pamant.
La fel, a renunta la acest vis, la acesta dorinta arzatoare e o crima. Iti interzic sa incetezi sa visezi, sa-ti doresti mult. Cere mult de la viata. Fii pretentioasa, chiar fitioasa. 
Meriti tot ce-i mai bun, scumpa mea. Nu te multumi cu putin.
Abundenta. Abundenta. Abundenta.
Si cum orice cunostinta isi are radacina in experienta, inceteaza sa mai gandesti, sa mai privesti in stanga si-n dreapta, sa te-ntrebi de ce eu, de ce mie, si devino cine esti!
Viata poate fi exceptionala, asa ca uita de viata obisnuita, viata traita la fel si imbarca-te spre o noua calatorie, cu adevarat unica si exceptionala.
Ma revolt in fata platitudinii cu care isi traiesc majoritatea viata. Nu pot sa inteleg comoditatea, obisnuinta, rutina, amorteala, moartea spirituala. Nu pot sa suport oamenii care asteapta, care se plang, care arata cu degetul spre altii, care se limiteaza. Duc o lupta continua sa fiu blanda, intelegatoare, toleranta cu ei, dar nu reusesc, pur si simplu o iau razna. Si e un paradox, eu iubesc oamenii, imi traiesc viata ca sa-i inteleg, sa-i slujesc, sa-i sarbatoresc, si ei?! Nici macar nu spun ‘au’ . Ii doare dar nu fac nimic pentru asta.
Eu sunt indragostita de viata traita. Am un spirit liber, traiesc si savurez fiecare inspiratie a vietii. Am cunoscut clipe unice, memorabile dupa multa munca la mine, la ceea care sunt. Investesc mult in mine, ma tratez cu respect si iubire.
La mine pe oglinzile din casa scrie: Te iubesc!
Ma iubesc mult si asta ma face sa trec peste orice greutate, despartire, dezamagire, moarte. Imi sunt fidela mie. Aleg constient, cred in mine, ma iubesc si am succes.
Fara iubire de sine nu reusesti sa treci nici o punte spre implinire si succes.
El, viata nu-ti poate da ceea ce tu nu-ti dai.
Intelegi?
Fii atenta la ce s-a instalat candva in sufletul tau, fii atenta la ce se mentine, la ce continua sa existe acolo, in adancul tau si gaseste o forma prin care sa te impaci cu ce a fost, claseaza trecutul la trecut si ocupa-te de prezent.
Capacitatea de-a uita cu care unii sunt inzestrati, printre care ma numar si eu, ii ajuta in drumul devenirii.
Detaseaza-te de trecut, de el, de durere, de amintiri si gaseste-ti forta de a o lua de la inceput.
Traieste cum n-ai mai trait pana acum. Nu e timp de pierdut. Profesia ta este sa gandesti si sa actionezi asa cum trebuie. Ordinea e asta: incepe cu tine si continua cu ei.
“Lumea esti tu, lumea e asa cum o privesti, asa cum o cunosti, si cu cat te cunosti mai bine, cu atat mai mult creste lumea in tine!”
Iubeste-te pe tine si dupa iubeste-i si pe ei.
N-ai prea multe variante, ori joci ori te duci la fund, incet, incet…
Tot ce ai, e doar ce atingi si simti.
Ce simti?
Ce ai?
Viata obisnuita sau viata exceptionala?
Te las sa meditezi.
Te iubesc!
Si cum teoria fara practica e amatorism, la fel ca si practica fara teorie, te las cu cativa pasi de actiune.
Plecam de la premisa ca nu te iubesti prea tare, da?
Ce ai de facut?
Intocmeste o lista cu lucrurile pe care cei din jurul tau( prieteni, iubit, parinti) apreciaza la tine. Dupa care fa o lista cu lucrurile care iti plac tie la tine. Scrie, scrie. Tot. Lasa modestia si vechile credinte autocritice. Da-ti valoare. Nu reusesti? Atunci priveste la cei pe care-i admiri si vezi ce anume apreciezi la ei si ce se regaseste in personalitatea ta. Pare un joc, o poveste de adormit copii dar chiar functioneaza. Gandeste-te numai la reprosurile ce ti-au fost aduse de parinti, profesori, colegi, prieteni si vei intelege importanta acestor notite.
Fa-ti un jurnal in care sa notezi toate aceste lucruri pozitive, minunate despre tine.
Tapiteaza-ti camera, casa, oglinzile cu aceste mesaje pozitive despre tine:
“Ma iubesc si sunt iubita!”
” Sunt speciala, frumoasa, unica, minunata.”
Firesc ca gandurile negative si autocritice vor incerca sa preia controlul, tot ce trebuie sa faci este sa schimbi directia gandurilor, sa le transformi in ganduri pozitive despre tine. Aminteste-ti tot ce au spus pozitiv ceilalti despre tine, aminteste-ti ca esti iubita.
Repetitia face diferenta, astfel ca, ori de cate ori ai ocazia spune-ti cat esti de minunata, frumoasa, unica, speciala si iubita.
Iubirea atrage iubire, ca sa poti atrage iubirea in viata ta, trebuie sa incepi cu tine.
Inca n-ai reusit?
Incearca sa te pretuiesti asa cum iti pretuiesti parintii, prietenii, iubitul.
Iubeste-te ca pe un prieten.
Inchide ochii. Hai, inchide-i si gandeste-te la o persoana pe care o iubesti si in care ai incredere si care stii ca te iubeste, un prieten, un iubit. Gandeste-te la toate lucrurile pe care le apreciezi si le iubesti la el. Observa sentimentul iubirii, permite-ti sa simti iubirea inauntrul tau. Cat de bine te face sa te simti? Minunat, asa-i? Acum redirectioneaza sentimentul iubirii spre tine, fii tu prietenul tau. Simte iubirea in tot corpul.
Priveste la tine cu delicatete, blandete, compasiune, stima, iubire.
Pastreaza acest sentiment si aminteste-ti de aceasta resursa interioara ori de cate ori simti nevoia. Intoarce-te la aceasta imagine cand te simti instabila, nesigura, neincrezatoare, neiubita.
Noteaza in jurnalul “lucruri bune despre mine” de fiecare data cand cineva spune ceva dragut, pozitiv despre tine. Continua sa adaugi notite si priveste-le pana cand simti ca te iubesti cu adevarat, neconditionat.
Intoarce-te la ele mereu. Te motiveaza.Te ajuta sa muti muntii din loc.
Sursa dragostei neconditionate vine din interiorul tau, nu de afara.
Cautam cu disperare sa mai traim iubirea ce-am experimentat-o ca si copil. Conecteaza-te la copilul din tine, acum si spune-ti: “Merit toata iubirea si acceptarea din lume!”
A da si a primi e o chestiune ce tine de o filozofie de viata, de felul cum te privesti pe tine insati, de felul cum privesti lumea.
Alte mesaje transformatoare:
” Ma asteapta o viata exceptionala.”
“Aduc armonie si iubire oriunde pasesc.”
“Imi concentrez toate fortele in aceasta batalie cu acceptarea si iubirea de sine.
“Inaintez, vreau sa ating stelele.”
“Viata mea reflecta ceea ce sunt: Frumusete si bunatate.”
“Calc pe urmele mele. Atat.”
“Am incredere in mine, sunt curajoasa, ma iubesc.”
“Imi ating toate obiectivele.”
“Am succes.”
” Merit tot ce-i mai bun de la viata.”
Continua tu…..
Meriti tot ce-i mai bun de la viata, ofera-ti cel mai bun tratament: Iubeste-te si vei atrage iubirea in viata ta!
Eu te iubesc! Si te astept sa continuam calatoria pe culmile succesului.
Pe curand, Andreea.
Daca nu esti noua in aceasta lume a dezvoltarii personale pentru femei, exista un material mai avansat, cartea Stilul tau despre care poti sa citesti aici: Stilul tau – pentru femeia care merita
Iti multumesc ! Ma regaseam in vechea ta descriere.Si in fiecare zi ma intrebam : Ce e cu mine?Sunt o ciudata?Am un creier masculin?”.
Acum inteleg.Inteleg totul.
Ma iubesc.
Te iubesc.
Continua sa scri.Ma ajuta.
Vreau sa iti multumesc pentru ca esti libera si pentru ca prin tine, vocea tuturor femeilor se poate auzi.Auzi? ITI MULTUMIN, ANDREEA
Gndeste/te …In cat timp ai scris tu tot ce ai scris acum??? Tot atat timp o sa/mi ia mie sa citesc tot si sa/ti raspund! e f dificil….timpul meu e pretios,fii mai scurta!Esentialul l/am inteles, si cred ca ai dreptate…..insa nu am inteles ce vrei pt ca nu am avut TIMP sa termin exercitiul tau de imaginatie!pacat!Eu cred f mult in tine,dar nu mai mult decat in mine,si nicidecum la cei 37 de ani ai mei nu te pot considera un GURU!Cu bine si vb….!
NU POTI FI GURU NU DEOARECE NU ESTI MAI IN VARSTA DECAT MINE,CI DOAR PT CA DURERILE VIETII TALE SUNT DEPARTE DE DURERILE MELE,PLUS FERICIRILE LA FEL!
Va iubesc! Va multumesc! Sunt aici. Si n-am de gand sa plec niciunde. Avem o lume de cucerit. Urcati in barca, plecam departe, spre stele…:-)
andreea, vreau sa te cunosc
numele meu e elena si id`ul meu dumitru9elena
Buna,scumpa mea!
Esti nemaipomenita si ma inveti cum sa am incredere in mine si sa ma iubesc si ce poate fi mai minunat decat sa ma iubesc. Simt cum viata mea se schimba,cum am aripi sa zbor spre cele mai inalte culmi ale vietii.Alaturi de tine cuceresc lumea.Multumesc ptr sprijin.Te iubesc.
Adevarat…cum te simti cu tine, asa esti cu ceilati.Simti iubirea poti darui, atrage tariri similare.
Dar oare chiar iubim, in sensul cel mai adevarat. Iubirea nu are nevoie de nimic. Daca chiar am iubi nu am avea nevoie de iubire reflectat. Pana atunci ne dezvoltam.
Merci Andreea…si …inspiratie in continuare.
Nu am decat cuvinte de lauda.Vreau sa-ti spun ca de cand am cumparat cartea nu ma mai despart de ea, citesc pe unde apuc, pritenele mele imi spun ca sunt nebuna. Ma ajuta foarte mult, dar din pacate doar pe moment. Nu mai am puterea sa-mi antrenez imaginatia , sa gandesc pozitiv sa repet aceste cuvinte despre mine…..acum cand ai spus iubeste-te ca pe un prieten am avut o tresarire….eu nu cred ca stiu sa iubesc..si nu este minciuna. Prietenul meu imi spune ca sunt o persoana care este pusa tot timpul pe cearta ,sunt vesnic nemultumita si simt o placere nebuna sa stric cele mai frumoase momente……….!!!eu nu vreau sa fiu asa, atunci de ce simt o ura atat de mare cand toata lumea este bine dispusa? si cred ca de fapt eu nu ma iubesc pe mine , nu ma bucura prietenii nu ma bucura nimic.Deci nu am cum sa ma iubesc nici macar ca pe un prieten.imi pare sincer rau despre mine si pentru mine dar nu vad nici o solutie.Stiu ca eu trebuie sa fac ceva dar nu pot.Andreea, oricum iti multumesc, pentru tot
cred ca ce spui tu nu are nici o legatura cu varsta… nu varsta decide cand sau cum sa ne iubim. nu prea vad de ce se leaga unele de varsta ta, ce importanta are ca esti mai tanara decat unele dintre noi…
pt Oana: si eu eram la fel… nu puteam iubi, de fapt credeam ca iubesc, dar cum sa poti iubi cand nu te accepti pe tine insati, cand nu te respecti pe tine insati, cand nu-ti vezi si recunosti valoarea…cum s-o faca cei de langa tine in cazul asta… uita-te in oglinda si incearca sa-ti spui ca te iubesti, ca ai facut una sau alta si pt asta esti un om valoros, ca doresti asta si asta de la viata si le vei avea, pt ca esti un suflet si POTI face orice iti doresti, poti deveni ceea ce deja esti in imaginatia si mintea ta! curaj, daca tu n-o faci pt tine, nimeni nu poate s-o faca! succes!
Andreea, mii de multumiri, de multe ori imi vin mesajele tale chiar cand am nevoie… sper ca intr-o zi sa fiu mai stabila si sa cred permanent in ceea ce am invatat de la tine. thanks!
Salut,Andreea! “Te iubesc!”-aceasta expresie o repet de multe ori in ocazii diferite si cu emotii pentru fiecare ocazie in parte. In special,chind spun aceasta barbatilir,o fac din toata inima,din tot sufletul.Si ce crezi ca mi se intimpla? Ma dezamagesc de reactia lor.Unii rid altii pling ,fac isterii,de parca niciodata nu ar crede ca asa cuvinte pot iesi din gura mea.De multe ori iau initiativa in minele mele,fac primul pas.I-mi deschid sufletul si…… pina la urma ma impiedic de bolovani de nrintelegere,auzul meu este atacat de cuvinte pe care eu nu le asteptam sa le aud.Nu ma aranjeza, nu-i ceia ce -mi doresc.Nu pot sa inteleg ,care e problema?Te iubesc, te pup ,pa-pa…….
Ciao Oana,
Incepem?
Intalnirea cu prietenul e un pretext care cauta sa scoata la lumina partea ascunsa din tine, emotia, vibratia.
Prietenul te ajuta sa-ti manifesti sentimentele. La fel si iubitul, prietenii tai te slujesc pe tine sa scoti tot ce ai mai bun afara, la lumina.
Eu am o vorba: sufletul e perfect. N-are nevoie de plastie sau terapie. Tu-mi spui ca strici cele mai frumoase momente, ca simti furie , ura cand ceilalti se simt cel mai bine. E foarte bine ca exprimi , constientizezi ca nu asa vrei sa mergi mai departe in viata.Iti trebuie curaj sa recunosti adevarul, si tie nu-ti lipseste.
Mai ai un pas de facut, nu-mi spune ca nu mai poti continua fiindca nu accept asa ceva. Nu te las..:-))
Mediteaza mai mult decat ai facut-o pana acum. Noteaza in jurnal timp de 7 zile tot ce te framanta, ce te doare, ce-ti consuma cel mai mult energia, scrie despre ura ce o resimti. Dupa ce ai terminat transformi ura in iubire.
Iti dau o tehnica de-a lui Osho care m-a vindecat pe mine: Meditatia pernei
O practici in fiecare dimineata, timp de 20 min.
Exprima-ti ura, furia folosindu-te de perna: loveste-o cu toata ura reprimata. Acum, ea e acolo pentru tine, pentru transformarea ta.
Fii constienta de ce simti, scoate afara ura, lsa-o sa se manifeste.
Nu uita: “cand nimic nu iese in afara, nimic nu poate patrunde in interior.”
Citeste emotiile si iubirea de osho.
Stiu ca poti!
Succes si te astept sa-mi spui despre reusitele tale.
Pe curand, andreea.
Cristina draga, iti multumesc ca esti atat de aproape…
Esti minunata!
Cu atitudinea cu care pasesti reusesti sa imbratisezi orice.
Succes in continuare!
Te mai astept sa povestim.
Elena, Luana, Ramona va iubesc si va multumesc ca v-ati urcat in barca. Acum, nimic nu ne mai sta in cale..:-)
Angela draga,
Mi s-a intamplat si mie sa vorbesc despre ce simt, sa nu inteleaga limba ce-o vorbesc. Atunci m-a durut. N-am inteles de ce ei nu-nteleg, totul e atat de simplu si perfect spus…in timp am inteles ca eu sunt eu si ei sunt ei. Pe cat suntem de asemanatori pe atat suntem de diferiti si invers.
Nu renunta la ce simti, nu renunta la a spune: te iubesc.
Ai sa vezi ca asta e atitudinea corecta si transformatoare.
Ai doar de castigat, nimic de pierdut.
Cine nu trebuie sa ramana langa tine nu va intelege limba ce-o vorbesti si n-ai decat sa le multumesti ca s-au indepartat.
Succes!
Cristina iti multumesc pentru mesaj.
Andreea iti multumesc ca existi. Iti citesc cu mult interes trairile si vreau sa te felicit pentru carte. Este EXTRAORDINARA! Mai am putin si o termin.Sper sa mai scrii ceva.
Te pup.
Ciao,
Iubirea e in noi, e pe langa noi, e peste tot!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!trebuie doar sa lasam lenea si sa nu ne mai menajam si sa ne fie rusine sa o acceptam. Cel mai dureros este ca vrem cateodata sa suferim si sa ne hranim sufletul cu otrava refuzand iubirea in toate lucrurile care exista. Andreea eu cred ca ceea ce traiesti tu este ceea ce traieste fiecare dintre noi, doar ca suntem prea orgoliosi sa acceptam adevarul. Citind gandurile tale cred ca de fapt sunt gandurile noastre care le vedem oglindite.
Bravo ca ne dai curajul sa ne vedem pe noi.
Anca
Iubirea??????oare poti sa iubesti doi oameni si sa fii dependenta de amandoi????????? Trairile tale sunt si ale mele cand pleaca unul…………….si.l caut pe celalalt …………..ce e iubirea????
Andreea, draga mea, tu chiar esti o femeie puternica! Esti genul de persoana care provoaca dependenta prin felul ei natural si unic de a fi. Te imbratisez din toata inima!
salut.
pana de curand eram foarte fericita cu ceea ce aveam. aveam viata pe care o vroiam terminasem liceul, luasem bac-ul cu nota pe care am vrut-o eu si intrasem la facultatea la care am vrut eu sa merg (mereu am mers pe ideea “mai bine ma dau cu capul de pereti pentru ceva ce am facut eu decat sa ma dau cu capul de pereti ca am facut ce au vrut altii”). aveam un prieten de vreo 3 ani buni insa iubirea, din punctul meu de vedere, disparuse. tineam la el dar nu il mai iubeam. i-am dat drumul. nu avea rost sa il tin langa mine daca nu il iubeam. era prea bun merita o fata care sa il iubeasca. am plecat mai departe in speranta de a gasi un om mai bun. in urmatorii 3 ani am dat peste toate gunoaiele de oameni care imi puteau iesi in cale. acum, cand cineva intra in viata mea imi pun sufletul la bataie si mi-e frica sa nu ma paraseasca. incerc din rasputeri sa fiu mai indiferenta insa mi-e foarte greu.
unde gresec?
ce sa fac sa fiu mai indiferenta?
andreea te rog spune-mi si mie despre ce carte este vorba.as dori-o si eu tare mult.ai “picat ” la tanc in viata mea chiar cand aveam nevoie sa ma regasesc pe mine,ceea de altadata
cine stie sa-mi zica de carte pls