Descopera-ti vocatia acum!
Povestea saptamanii:
Ieri am fost la ziua de nastere a lui Maica, bunica lui Pera si a “mea”, care ne găteste cu iubire de atația ani, draga de ea, a implinit 82 de ani. E o comoară, o binecuvântare, te așteaptă in pragul ușii cu zâmbetul pe față, chiar și-n aceste clipe de grea incercare, in care zilele ei sunt numărate.
Doctorii ne-au spus ca nu mai poate lupta, oricât de mult noi ne-am dori să ne mai bucurăm de ea. Curând ne desparțim de cea care ne-a hrănit cu atâta iubire. Maica, o să mă gândesc la tine de fiecare data cand voi mânca plăcintă cu brânză si conopidă pane. Asta înseamnă că o să fi mereu in inima mea! Eu de plăcinta nu mă las!!! Te iubesc! Îi multumesc vieții că te-a adus in viața mea si mă rog ca sufletul tău să călătorească senin si să-și găsească curând liniștea.
Nu vreau să ascult ce-mi spune mintea acum. Iubesc viața si invăt să mă imprietenesc si cu moartea. De ce nu? Misiune indeplinită. Next level. Pleci când ai facut tot ce se putea face aici, pe pămant. Si nu e doar un gând amăgitor cu care mă adorm seara, chiar așa cred că se intâmplă. Ce se intâmplă după moarte nu mă interesează.
Nu e timp de pierdut…de asta te invit acum, intr-o călătorie interioară.
Cine eşti? Care-i rostul tău?
Hai să ne întoarcem în trecut:
Cum începe prima zi de şcoală?
Care-i discursul educatorului? Amintiri despre început. Unde eşti acum? Cum a fost drumul tău? Cum sună viitorul tău?
Ţi-ai îndeplinit visurile din copilărie? Trăieşti ce-ai visat de mică?Atracţie şi frustrare: Societatea de azi nu te ajută să-ţi împlineşti visurile. Vin şi te-ntreb: Eşti un bun executant ?Şi tu te-ai oferit voluntar pe postul de sclav?
Ai ascultat de vocea educatorilor?Îţi mai aduci aminte ce ţi-au predat?Te-au ajutat în viaţa ta îndemnurile “înţelepţilor”?
Cine eşti?
Cum eşti?
Şi unde o să fii în următorii 5 ani?
Călătoria interioara.
Hai să scurtăm drumul descoperirii vocaţiei, hai să păşim pe drumul iniţiatic care îţi scoate la lumina abilităţile, înclinaţiile naturale cu care poţi să porneşti în căutarea vocaţiei, chemării.
Cum?
Cine eşti?
Cum eşti?
Unde eşti?
Şi unde o să fii în următorii 5 ani, 10 ani?
Raspunde la aceste intrebari acum, inainte de a continua lectura si lipeste-ti acest tablou peste tot, in casa, in masina, la birou, aproape de privirea ta, si nu uita cine esti si care-i misiunea ta.
Până acum ai trăit o viaţă mediocră.
Te-ai săturat să stai ascunsă în spatele unei slujbe care nu te împlineşte?
A venit vremea schimbării. Viaţa e prea preţioasă să o pierzi!A venit timpul să laşi în urma obiceiurile care te-au dezbrăcat de încredere şi curaj, activităţile care te-au transformat într-un bun executant. A fost o perioadă în viaţa mea în care spuneam şi eu la fel: Mulţumesc pentru cât am. Mulţumesc Viaţa! Şi-n timp am realizat că tocmai asta e obstacolul ce-l am de dărâmat. Gândire limitativă, lipsa de entuziasm. Visuri mărunte, realizări mărunte.
Cine mă opreşte din visat? Cine îmi spune să nu mă ridic din turmă? Cine-mi spune să rămân o simplă angajată? Cine îmi spune că n-am dreptul la mai mult?
Eu singură mă limitez, ghidată de teama de eşec şi de lipsa încrederii în sine:”Eu nu pot!”
Văd ca alţii au succes, au avut noroc, omul potrivit la momentul potrivit, sincronizare spatio- temporală. S-au născut sub o stea norocoasă, familia i-a susţinut şi aşa mai departe.
“Eu n-am avut pe nimeni, eu n-am noroc!”
Gândirea îţi stabileşte tristul destin, teama de care eşti încercata te pune pe o poziţie inferioară.Tu eşti singura responsabilă de succesul sau eşecul tău. Acum eşti săracă fiindcă ai renunţat la vocaţia ta. Cum ar fi să ai slujba pe care o iubeşti? Cum ar fi să faci ce-ţi place în fiecare zi? Cum ar fi să trăieşti din talentul tău? Cum ar fi viaţa pentru tine când ai lucra numai pentru tine şi visul tău? Îţi spun eu cum ar fi, minunată!!! În clipa în care deschizi ochii în fata limitelor tale ai să ai o revelaţie şi ai să spui: “De ce am aşteptat atât?”
În clipa în care îţi schimbi atitudinea faţă de tine şi fata de ce se întâmpla cu tine vei atrage evenimente importante, transformatoare, revelatoare.Renunţa la tot ce ţi-au spus părinţii, educatorii, înţelepţii, acum!
S-a terminat cu sărăcia şi sclavia. Spune stop dependenţei de trecut, programării sociale , contaminării de tot felul, meriţi mai mult. Eliberează-te!” Fiinţa ta este o prăvălie condusa ineficient, cu preturi puse la întâmplare. Lucrurile nepreţuite sunt puse la preţ redus, pe când fleacurile costa sume exorbitante. Să continui în aceeaşi manieră înseamnă să dai greş..”
Şi ăsta-i drumul către pierderea adevăratei fiinţe, dacă nu eşti tu pe parcursul acestei călătorii, eşti fără identitate, fără direcţie, eşti nimeni. Nu exista destinaţie fericită, exista doar fericire în arta de a trăi în fiecare zi.
Călătoria începe cu conştientizarea de sine şi schimbarea.
Ca să ieşi din cercul mecanic al obiceiurilor tale trebuie să lupţi împotriva rutinei tale!
Nu mai aştepta!
Nu vine nimeni să-ţi aducă altă viaţă, nu vine nimeni să te salveze din marea ignoranţă, nu vine nimeni să-ţi arate cealaltă faţă a monedei. Tu eşti arhitectul propriei vieţi, acum e momentul tău, eliberează-te şi creează-te! Liberă, independenta. Lupta! Nu te teme, dincolo de teama te aşteaptă întotdeauna curajul. Viaţa e făcută din contraste. Îmbrăţişează excepţionalul, orice se poate! Eu am reuşit, tu ce mai aştepţi?”
Dacă nu devii mai bun, devii mai prost, zicea un mare înţelept.
Succesul tine de talent, de vocaţie, nicidecum de moştenirea familiei, poate de moştenirea inconştientului colectiv, dar nu e măsurabila de mintea ta conştienta. Faci ce-ţi place?
Nu-mi spune că n-ai cum în zilele noastre, că n-am timp să te cred şi nici cum să te consolez pentru eşecul şi frustrarea ce-o trăieşti angajată într-o existenta ce nu-ţi aparţine.
Eşti prinsă într-un job, sau carieră pe care nu o îndrăgeşti? De ce? Simplu, fiindcă aşa ai ales. A fost mai simplu, mai comod să urmezi calea bătătorita, decât panta abruptă şi nesigură.
Rămâi ancorată în job-ul frustrant fiindcă ai nevoie de acel venit sigur lunar?
E decizia ta. Viaţa îţi aparţine. Eu am ales, m-am îndepărtat de turmă, am ales vocaţia, şi am ales bine, m-am salvat. Mă trezesc în fiecare dimineaţă cu zâmbetul pe buze. Poţi spune acelaşi lucru despre tine? M-aş bucura să fie aşa, dar mă îndoiesc.Toţi oamenii au vocaţie. Şi-atunci de ce mulţi sunt chemaţi puţini şi puţini sunt aleşi? Fiindcă drumul e greu. Prea puţini aleg propria lege, cei mai mulţi aleg drumul deja cunoscut, aleg turma, e mai comod. De ce citeşti poveşti de succes, de ce admiri personalităţile?De ce nu eşti tu acel om de succes? Care-i domeniul în care excelezi?
Fiecare are un talent înnăscut, dacă nu mai multe.
Dumnezeu ne-a binecuvântat cu întrebarea transformatoare: Care-i rostul tău pe acest pământ? Şi unde există întrebări, există şi răspunsuri.
Cu ajutorul contribuţiei specialiştilor nu mai rătăcim o viaţă ca să ne dăm seama care-i talentul înnăscut. Nu mai există scuze pentru o viaţă trăită prost, pentru o viaţă irosită şi neîmplinita. Cine nu-şi descoperă vocaţia cu instrumentele pe care le avem în mâna nu dă prea mulţi bani pe sine.
N-am altă explicaţie pentru lipsa realizării de sine. Boala, frustrarea de aici vine. Din faptul că, nu faci ce-ţi place. Compromisul îţi lasă un gust amar în gura şi-n timp te otrăveşte.
Grijă şi inteligenţa de a-ţi conduce viaţa se numeşte cunoaştere de sine.Cum vrei să cunoşti lumea dacă nu te cunoşti pe tine?
E imposibil!
Dacă nu ştii cine eşti, dacă n-ai încredere în talent, dacă nu te preţuieşti n-ai cum să atingi succesul personal, profesional şi social.
Nu în viaţa asta. Vrei performanţă personală, profesională şi socială?Descoperă cine eşti şi educă-ţi personalitatea. Societatea de azi nu mai scoate personalităţi de pe băncile şcolii.
De ce? Fiindcă nimănui nu-i păsa să fii liber şi independent, toţi caută buni executanţi şi atât.Responsabilitatea devenirii de sine îţi revine total ţie, că eşti adolescentă, mamă, bunică.
Căută să faci ce-ţi place, caută să scoţi talentul din tine. Îndrăzneşte să fii cea care eşti cu preţul de a fi judecata, acuzata, blamata. Ei au decis, au trăit povestea lor.
De ce încă îi inviţi să gândească şi să decidă în locul tău? Ai o singură obligaţie, să asculţi de propria lege, voce.
Eşti chemată..urmează-ţi propria cale! Nimeni nu ştie mai bine decât tine ceea ce e bine pentru tine, nici mama, nici şcoala, nimeni. Nu te mai zbate, nu mai ezita, urmează-ţi pasiunea, acum. Nu e timp de pierdut.
Timpul ori e prietenul tău, ori e duşmanul tău. Dacă ce ai făcut până acum nu te-a dus pe drumul împlinirii de sine, întoarce-te, înseamnă că e un drum înfundat, încununat de suferinţă şi esec. Nu ţine cont de ce zice dreapta şi stânga, de privirile acuzatoare, ei nu pot înţelege ceea ce nu văd, doar tu te poţi elibera şi crea. Nu mai amâna! Înaintează cu credinţă, cu răbdare, cu stoicism pe drumul tău.
Te asigur că va merita.
Eu am ales, vocaţia m-a salvat. Adevărata personalitate are vocaţie. Cine are vocaţie aude vocea interioară, e chemat.
De aici şi legenda care vorbeşte despre demonul personal care te îndrumă, îţi dă sfaturi, stabileşte misiuni, precum Faust. Ei nu erau posedaţi, nici noi nu suntem schizofrenici, dar şi ei şi noi auzim voci, suntem chemaţi să ne îndeplinim misiunea. Nu e nimic patologic în a-ţi asculta vocea interioară. Nu aştepta. Abordeaz-o tu pe ea: Ai ceva să-mi zici?
Urmează-ţi propria lege dacă vrei să trăieşti cu adevărat, dacă vrei să faci parte din categoria: personalităţi, iubiţi, adoraţi şi aplaudaţi.”
“Grandoarea şi caracterul salvator al oricărei personalităţi adevărate stau în faptul că acesta se aduce pe sine ca jertfă, alegându-şi liber vocaţia, şi având conştiinţa că în realitatea ei individuală ea traduce ceea ce, trăit inconştient de grup, ar duce numai la pierzanie.” Jung.
Ceea ce faci vorbeşte despre tine!
Aşadar, ştii ce-i aia pasiune?Ce vrei să fii în viaţă?Amator sau profesionist?Angajat sau artist?Slav sau stăpân?Destinul tu ţi-l scrii. Începe acum o nouă viaţă. Uită de cea obişnuită şi mediocră. Uită tot ce te-au învăţat “educatorii” despre viaţă.
Tu eşti totul!
Ei sunt nişte bieţi hoţi de identitate!
Te-au pictat aşa cum au ştiut ei. Asta nu e educaţie. Ăsta e blestem. Rupe-te de trecut şi ale lui învăţături.
Rupe pagina şi ia-o de la capăt! Dezvoltarea personalităţii te împinge să-ţi rămâi ţie fidelă. Însă personalitatea nu se poate dezvolta până ce nu-ţi descoperi şi urmezi vocaţia.
Degeaba participi la workshop-uri de dezvoltare personală dacă tu n-ai stabilit cine eşti şi care-i drumul tău. Rătăceşti. Te împotmoleşti. Te frustrezi. Dar nu îndrăzneşti să te răzvrăteşti, mergi înainte, cuminte, pe drumul lor, bătătorit, cunoscut şi comod, care se numeşte zona de confort. O viaţă contrafăcută. Numai afară din zona de confort vei experimenta eliberarea, autenticitatea, personalitatea, excepţionalul.
Ce mai aştepţi?
Dezbracă-te de convingeri, legi şi metode care nu-ţi aparţin şi alege gândurile, credinţele şi acţiunile care vorbesc despre tine. Uită-te la sportivii de performanţă, la pictorii, la filozofii , la muzicienii de altă dată.
Cum erau ei? Mai talentaţi?
Mai înzestraţi decât noi? Nicidecum. Ei au făcut din aptitudinile lor naturale un stil de viaţă, au scris un destin unic care încă vorbeşte şi care nu are moarte. Nu te mulţumi cu puţin!
Cere mult de la tine, de la viaţă!
“Există multă ezitare înainte ca cineva să se dedice total unui scop, unui vis. Mai mult, sunt şanse mari ca omul să dea înapoi, să fie ineficient în multe dintre acţiunile sale. Dar în toate iniţiativele şi actele de creaţie funcţionează un adevăr elementar, a cărui ignorare ucide multe idei şi planuri splendide: acela că atunci când cineva se consacra unei idei, şi providenţa se mişca în aceeaşi direcţie! Şi încep să se petreacă tot felul de lucruri, care nu s-ar fi produs altfel şi care ajută împlinirii scopului. Un întreg lanţ de evenimente neprevăzute pornesc de la acea decizie de a merge înainte, fie ce-o fi! Incidente, întâlniri, oameni şi sprijin material – lucruri la care omul, la început, nici nu a îndrăznit să viseze -, toate îi vin în ajutor.
Am primit de la Pera o carte, Intrebările Potrivite – Debbie Ford, ți-o recomand, și până ce-o citești iți las cele 10 intrebări de calitate, folosește-le inainte de a lua o decizie, alege inteligent.
Această alegere mă va impinge către un viitor fericit, sau mă va ține blocat în trecut?
Această alegere va duce la o viață implinită pe termen lung, sau va constitui doar o satisfacție de moment?
Sunt stăpân pe propria mea putere, sau încerc să multumesc pe altcineva?
Mă gândesc la ce este corect, sau la ce este greșit?
Această alegere imi va aduce si mai multă energie vitala, sau imi va fura energia?
Voi folosi această situație ca pe un catalizator in creșterea si evoluția mea, sau o voi folosi pentru a mă pedepsi?
Această alegere imi sporește puterea, sau mi-o slăbește?
Este acesta un act de iubire de sine, sau un act de autosabotaj?
Este acesta un act de credință, sau un act caracterizat de frică?
Această alegere reprezintă manifestarea laturii mele Divine, sau a laturii mele umane?
“Intrebările de calitate creează o viată de calitate.” Tony Robbins
Eu cobor aici, te las cu tine….:-)
Vă doresc o saptamana plina de intrebări si frămantări de calitate!
Orice faci, să visezi că poţi face şi ÎNCEPE să faci!” Goethe.
Pe curând, Andreea Papp
Daca vrei sa lupti cu lipsa iubirii, cu lipsa pretuirii si increderii in sine, cu incercarile vietii, cu obiceiurile proaste, cu un trecut traumatizant, cu vicii si dependente te las cu o lectura mai mult decat potrivita, Stilul Tau- pentru femeia care merita.
Ultimul indemn la actiune legat de booctamp-ul despre dezvoltarea personalitatii. Dacă vrei să iti dezvolti personalitatea, înscrie-te la bootcamp-ul ce-l organizăm pe data de 26-29 noiembrie la Sasca montana : Bootcamp- editia 5 – Personalitate alfa
Esti ca o ploaie de vara intr-o zi calduroasa, iti multumesc pentru ca te pot citii. Astept cu nerabdare …sa citesc mereu . Ai un nume de dus , cat mai departe . Langa femei ca tine, incepe istoria.
Felicitari
foarte frumoase articolele tale….si pline de adevar….dar de exemplu eu ma confrunt cu faptul k nu stiu care imi e vocatia….nu ma cunosc…nu stiu de unde sa o iau…mentionez si faptul ca nu am nici macar un loc de munca…tocmai ca nu m-am multumit cu putinul care se ofera in zilele noastre…am vrut si vreau mai mult dar asta nu ma ajuta cu nimic….sunt constienta ca daca vrei sa ajungi sus trebuie sa incepi de jos……problema mea e ca nu stiu de unde sa o iau…nu stiu ce vreau sa fac… nu ma pot multumi cu putin,,cu bataia de joc…si in nici un caz sa ocup postul de sclav…..visez doar ca intr-o zi sa am afacerea mea…si sa fiu neu propriul meu sef.felicitari pt toate articolele:*
Fac ceea ce-mi place, dar datorita sistemului infect si lumii in care traim mi-am pierdut motivatia pe drum. Incercam in fiecare zi sa gasesc elanul de la inceput. Citind articolul tau mi-am dat seama ca in momentul de fata sunt exact unde mi-am dorit sa fiu de cand eram copil de gradinita. Si ca nimic nu-mi sta in cale sa duc la bun sfarsit acest vis, calea mea spre implinire. Depinde doar de mine. Stiu ca o sa fiu un medic bun si o sa salvez multe vieti in fiecare zi. Stiu asta de cand aveam 5 ani. Multumesc, Andreea
ador articolele tale. si m-ai inspirat sa imi fac un blog. multumuesc >:D< :*:*
Cata inversunare: ) ! Dar daca nimeni nu se impotriveste schimbarii? Daca nimeni nu iti impune si nici nu iti sugereaza sa ramai in turma?
Pe mine personal m-ar sprijini si familia si prietenii indiferent pe ce drum as alege sa merg. Dar nu stiu ce m-ar face fericita profesional. Jumatate din drum ar fi deja parcurs, daca as sti.
sincer..ma bucur ca citeste destul de multa lume articolele tale..si eu am incercat sa deschid ochi sa vindec suflete…sa incerc sa fac oamenii sa isi doreasca fericirea.am avut si succese si esecuri…dar nu exista loc decat inainte.
ma intrebam uneori ce ma face pe mine mai deosebita.de ce nu as putea fi la fel de indiferenta ca oamenii din jurul meu.ceream un semn…sa imi demonstreze cineva ca fac un bine.am cautat mult raspunsurile astea,si uite ca am gasit oameni care gandesc ca si mine si ma bucur pentru asta.e greu sa traiesti cu o gandire filosofica…dar e mai greu sa traiesti cu ochii inchisi.(iti recomand sa citesti Dhammapada e despre budism..eu am gasit cateva raspunsuri si acolo)Iti doresc succes in continuare..
p.s.E adevarat.Oamenii care nu au avut prea multe…doresc sa daruiasca mai mult decat au,uneori!
o insuruire de vorbe plictisitoare,…si fara noima……repetitii la infinit…lectii de viata spuse in nici un caz din experientza,…ale unor frustrati (te)…
Multumesc f. mult de articolul trimise,sunt extraordinare.Pentru a avea o viata reala -Raiul!, am ianvatat sa consientizez si vizualizez Raiul (atat la mine,la semeni,in jurul meu) si Raiul e automat cu mine si in universul meu,fara a mai face nimic!
Citesc de mai multa vreme articolele tale si le gasesc foarte utile si interesante. Cum as putes sa cumpar cartea daca eu locuiesc in Canada. As putea sa o platesc cu un credit card si sa o primesc la mine acasa? Mersi si astept raspunsul tau. Felicitari pentru ceea ce faci! Eu sunt sigura ca ajuti multi oameni care au nevoie de motivare, de un impuls pentru a face inca un pas si pentru a vedea in sfarsit luminita de la capatul tunelului. Bye!
Acest articol nu aduce nimic nou, din pacate. Sunt aceleasi idei repetate aproape obsesiv si detaliate la extrem. Poate pentru anumite persoane aceasta tema abordata intr-o maniera aproape poruncitoare este un izvor de inspiratie, motivatie, admiratie..s.a.m.d pe mine m-a cam plictisit.
“Rămâi ancorată în job-ul frustrant fiindcă ai nevoie de acel venit sigur lunar?” – Foarte imatura si nerealista abordare. Arata-mi tu o persoana care nu are nevoie de un job stabil care sa-i asigure un trai cel putin decent, nu mai vorbesc de familii cu copii.
Andreea articolele tale au schimbat in bine multe persoane si sunt convinsa ca inca este in dezvoltare acest fapt…Repeta si dezvolta ideile, te rog in continuare poate asa se mai invata cate ceva si de catre altii …:)te pup.
pentru Delia:”frustratii” acestia au invatzat sa zambeasca in fiecare zi!:)din tot sufletul:).ma intreb tu cat de des zambesti?si cat ti-e de curat sufletul?…